Vladimir Putin castiga inca 6 ani la Kremlin

Vladimir Putin castiga inca 6 ani la Kremlin

Vladimir Putin a castigat din primul tur de scrutin alegerile pentru presedintia Rusiei. Acesta este al treilea mandat al sau, dupa ce, in ultimii patru ani, a ocupat functia de premie. Imediat dupa anuntarea rezultatelor, zeci de mii de rusi au iesit in strada, acuzand faptul ca alegerile au fost fraudate. Observatorii externi si diplomatii occidentali au cerut o evaluare a scrutinului, dovezile opozitiei in legatura cu frauda fiind semnificative.

Vladimir Putin a castigat cursa prezidentiala din Federatia Rusa in primul tur de scrutin. Fostul premier a obtinut 63,9 la suta dupa numararea buletinelor din 98,47 la suta din birourile de vot, potrivit datelor anuntate de Comisia Electorala Centrala. Vladimir Putin a fost presedinte al Rusiei pentru doua mandate, intre 2000 si 2008, fiind ulterior numit in functia de prim-ministru, iar mandatul castigat acum va dura sase ani.
Comunistul Ghennadi Ziuganov a obtinut 17,18 la suta din voturi, liberalul Mihail Prohorov 7,7 la suta, populistul Vladimir Jirinovski 6,24 la suta, iar candidatul de centru Sergehi Mironov 3,84 la suta. Rata de participare a atins 64 la suta.

De 3 ori presedinte

Vladimir Putin, premier din 2008, a parasit Kremlinul in acelasi an deoarece Constitutia nu ii permitea sa efectueze mai mult de doua mandate consecutiv. El l-a propulsat pe subordonatul sau Dmitri Medvedev la presedintie, iar acesta din urma a renuntat la un nou mandat prezidential in favoarea mentorului sau. O reforma constitutionala a ridicat mandatul de la patru la sase ani, astfel ca Putin va avea dreptul sa se prezinte si la alegerile din 2018 si sa ramana la putere pana in 2024.
Desi diferenta intre Putin si urmatorul clasat in cursa prezidentiala a fost semnificativa, mii de rusi au iesit in strada pentru a demonstra impotriva alegerii acestuia. In cadrul protestelor care sustin ca alegerile au fost fraudate, sute de demonstranti au fost arestati. In randul acestora s-au numarat si lideri ai opozitiei si jurnalisti, care s-au plans ca au fost batuti in altercatiile cu fortele de ordine, arata CBS. Aceeasi sursa arata ca numarul protestatarilor a depasit 20.000.
Demonstratiile au izbucnit la scurt timp dupa ce presedintele Comitetului Electoral Central, Vladimir Churov, a anuntat victoria lui Putin, in cadrul unei conferinte de presa desfasurata luni la Moscova. Associated Press arata ca protestele au devenit violente in momentul in care fortele de ordine au fost trimise sa disperseze multimea adunata in centrul orasului. Rusii nemultumiti au fost insa incurajati de organizatorii demonstratiilor sa ramana in piata pana cand Putin renunta la putere.
Cele mai multe rapoarte de frauda semnificativa au fost inregistrate in Sankt Petersburg. BBC arata ca tot mai multe dovezi ale fraudei electorale apar de la o zi la alta. Televiziune britanica citeaza un articol de pe o pagina de internet din Rusia: „In unele sectii de votare am avut candidati care aveau pe site-ul Comisiei Electorale jumatate din voturile pe care le-am inregistrat pe fisele originale cu rezultatele”. De asemenea, au aparut liste cu aceste diferente. De exemplu, la sectia de votare 9121 din Sankt Petersburg, voturile pentru Putin au crescut peste noapte de la 554, cat a inregistrat comisia de votare, la 966, pe site-ul Comisiei Electorale. In aceeasi sectie, coturile pentru Prokhorov au scazut de la 488 la 243. La sectia de votare 9022, voturile pentru Putin s-au umflat de la 642 la 972, iar cele pentru contracandidatul sau au scazut de la 306 la 36. In Volgograd, sctia 9077, voturile pentru Putin au crescut de la 971 la 1193.

Acuzatii de frauda

Chiar daca mii de camere video au fost montate in sectiile de votare, transformand pentru o zi intreaga Rusie intr-un „Big Brother” live, liderii opozitiei au acuzat corectitudinea alegerilor, ingrijorare impartasita si de observatorii externi. Statele Unite au cerut o investigatie transparenta si credibila a acuzatiilor de frauda formulate in urma alegerilor din Rusia. Si Franta s-a alaturat corului celor nemultumiti, desi a promis ca isi va mentine parteneriatul cu Rusia, la fel ca si cu celelalte state europene. Ministrul francez de Externe Alain Juppe a preferat insa sa exprime aceste ingrijorari in mod extrem de concis: „Alegerile nu au fost exemplare. Atata putem spune.”
Si Ottawa a remis o declaratie oficiala, semnata de Ministrul de Externe John Baird, in care arata ca a luat cunostinta de acuzatiile de frauda si ca va continua sa lucreze pentru a asigura democratia in intreaga lume. In declaratie, reprezentantul diplomatic al Canadei arata ca liderul opozitiei Grigor Yavlinsky a condamnat caracterul nedrept al alegerilor si ca mai multe voci au identificat iregularitati procedurale care au afectat numararea voturilor in aproape o treime din sectiile de votare. Supraveghetorii electorali independenti au subliniat ca, inainte de alegeri, campania electorala a fost clar in favoarea lui Putin, iar numararea voturilor a primit aviz negativ din partea observatorilor trimisi in aproape o treime din sectiile de votare.
Organizatia independenta de supraveghere a alegerilor din Rusia Golos a aratat luni ca, potrivit rapoartelor de la observatorii din sectiile de votare, numaratoarea oficiala a voturilor a fost „umflata”, Putin fiind mult mai aproape de limita de 50% necesara pentru a castiga alegerile din primul tur. Datorita plangerilor de fraudare a alegerilor din ultimele zile, Organizatia pentru Securitatea si Cooperarea Europeana (OSCE) a cerut Rusiei sa realizeze o investigatie exhaustiva.
Insa specialistii arata ca victoria lui Putin a fost asigurata din start de lipsa unor candidati acceptati de Kremlin, concurentii presedintelui fiind denuntati de acesta drept agenti ai Vestului trimisi sa slabeasca Rusia. Multi dintre votanti il vad inca pe Putin ca pe un pol al stabilitatii si un aparator al unei Rusii puternice intr-o lume ostila, o imagine la care acesta a lucrat intens in cei 12 ani cat a fost la putere.

Vestul reactioneaza

Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, Michael McFaul, a declarat ca este „ingrijorator sa vezi arestarea demonstrantilor pasnici, iar libertatea de asociere si dreptul de libera exprimare sunt valori universale”. In Sankt Petersburg au fost arestati 300 de activisti ai opozitiei, din care doar o parte au fost eliberati. In ceea ce priveste cei 250 de manifestanti retinuti din randul celor 20.000 care au luat cu asalt Piata Puskin din Moscova, sunt retinuti pe o perioada nedeterminata pentru ca au incercat sa prelungeasca protestele ilegale. In aceste conditii, opozitia a amanat demonstratiile programate pentru 8 si 9 martie in Moscova. Activistii au aratat ca autoritatile nu au aprobat ca protestele sa se desfasoare in Piata Arbat, iar alternativele nu sunt acceptate de cei nemultumiti.
Contracandidatul lui Vladimir Putin, Mihail Prokhorov, a condamnat actiunea politiei. „Acesta a fost un protest pasnic. Sunt indignat de faptul ca s-a folosit forta impotriva oamenilor care au iesit in strada pentru a-si exprima punctul de vedere”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook. De asemenea, Prokhorov a indemnat rusii sa nu reactioneze la provocarile din partea fortelor de ordine. BBC arata insa ca pregatirile intense ale fortelor de ordine sunt un indicator al faptului ca inca nu s-au incheiat confruntarile, dar fiind ca indoielile populatiei legate de sustinerea de care se bucura acesta ar putea sa-i erodeze autoritatea, iar acuzatiile sale la adresa opozitiei, cum ca ar servi interesele vestului, nu vor mai fi bagate in seama.
Rusii au iesit in strada si dupa alegerile parlamentare din Decembrie, cand au fost raportate abuzuri semnificative in intreaga tara in ceea ce priveste inclinarea balantei voturilor in favoarea partidului lui Putin.

Diana Gabor

Vladimir Putin Reloaded
Vladimir Vladimirovici Putin a indeplinit funcția de prim-ministru in perioada 8 mai 2008 – 4 martie 2012. El a devenit președinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999, dupa ce presedintele Boris Eltin isi daduse demisia, iar apoi a castigat alegerile prezidentiale din anul 2000. In 2004, a fost reales pentru un al doilea mandat, care a durat pana in 7 mai 2008.
Din cauza limitei prevazute de Constitutie, Putin nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat prezidențial consecutiv. Dupa victoria succesorului sprijinit de el, Dmitri Medvedev, in alegerile prezidentiale din 2008, Putin a fost numit de acesta prim-ministru al Rusiei. Putin a ocupat aceasta functie incepand din 8 mai 2008 pana la data de 4 martie 2012, cand devine pentru alti 6 ani presedinte al Federatiei Ruse (in urma modificarii Constitutiei).