Normele europene privind protecţia mediului impun obligatoriu o schimbare de mentalitate a oamenilor şi a agenţilor economici. Până în anii din urmă, nu ne interesa foarte tare ce se întâmpla cu deşeurile, ce aer respiram sau ce puteam face pentru a avea un mediu curat.
Primăvară care-ai fost, cu gunoi n-ai nici un rost
Bucurie mare, a venit primăvara, însă nu se ştie sigur dacă este un motiv de satisfacţie sufletească, în condiţiile în care, odată cu căldura, încep şi ieşirile la iarba verde şi odată cu acestea, inevitabilii munţi de gunoaie: sticle, hârtii, pungi şi alte câte şi mai câte materii ce ajung să polueze atât chimic cât şi estetic păduri, ape, locuri de campare – mediul în care trăim şi ne desfăşurăm activitatea.
Una din măsurile pe care am putea să le adoptăm în asemenea condiţii, ar fi aceea de a lua fiecare câte o pungă mai mare în care să strângem resturile pentru a păstra curăţenia. Desigur, ceea ce tocmai am subliniat este un ideal greu de atins, motivele fiind de diverse categorii – nepăsare, inconştienţă, lipsa bunului simţ -, însă oricum am numi-o nu contează prea mult, pentru că are aceleaşi consecinţe: distrugerea mediului înconjurător, puţin câte puţin.
Dealul Târgului – loc de campare deşeuri
Cu siguranţă, atunci când i s-a dat denumirea de Dealul Târgului, nu s-a luat în considerare faptul că într-o bună zi va fi un „Deal al Deşeurilor”, lăsate aici de trecătorii care vin să admire natura sau ce a mai rămas din ea, ori sunt aduse special pentru a scăpa uşor de ele.
Marea debarasare
Ministerul Mediului continuă seria campaniilor naţionale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de la populaţie, denumită „Marea Debarasare”.
Aceste măsuri au fost luate pentru a uşura sarcina cetăţenilor de a evacua aceste echipamente devenite deşeuri care nu le mai sunt necesare.
Marea implicare
În această campanie au fost implicate atât primăriile din mediul urban: Primăria Municipiului Bistriţa, Primăria Beclean, Primăria Năsăud, Primăria Sângeorz-Băi, cât şi producătorii de echipamente electrice şi electronice, operatorii de salubritate: SC URBANA SA Bistriţa, SC GCL SA Năsăud, Direcţia de Gospodărie Comunală Beclean, Serviciul de Gospodărie Comunală a Primăriei Sângeorz Băi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa Năsăud.
La toată această activitate au fost aşteptaţi şi locuitorii din mediul urban, al căror număr însă nu a fost foarte mare.
Această campanie continuă să transmită populaţiei mesajul iniţial, creând obişnuinţa de a se debarasa de astfel de deşeuri în mod organizat.
Măsuri, amenzi, penalizări
La capitolul măsuri, în rândul bistriţenilor de rând – mai mult sau mai puţin marcaţi la vederea mormanelor de gunoaie din Dealul Târgului -, predomină gândirea conform căreia, primăria ar trebui să cureţe pădurea, deşi perimetrul se află în administrarea Ocolului Silvic.
Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, prin Mihaela Rob, ne-a confirmat faptul că amenzi pentru aceste ilegalităţi se dau, însă cu toate că acestea sunt destul de mari, cantitatea deşeurilor s-a mărit odată cu venirea primăverii.
Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu vor patrula în zonele de agrement şi vor amenda turiştii care nu-şi strâng gunoaiele rezultate în urma grătarelor, iar simpla aruncare a deşeurilor poate atrage o amendă între 50 şi 100 de lei, iar abandonarea gunoaielor se sancţionează cu amenzi între 200 şi 2.000 de lei.
Un inventar realizat de Garda Naţională de Mediu arată că problema managementului deşeurilor poate fi rezolvată, fără sancţiuni, doar în 70-80% din cazuri.
Administraţia bistriţeană riscă să fie amendată
România ar putea fi obligată să plătească amenzi de până la 200.000 de euro pe zi până la rezolvarea problemelor de mediu.
Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, spune că amenzile vor fi transferate către autorităţile locale care nu şi-au rezolvat problemele.
Criza economică simţită şi printre gunoaie
Gândul că odată cu criza economică poate scad şi cheltuielile oamenilor şi implicit scade şi cantitatea de deşeuri, este departe de noi.
Într-un singur an se strâng circa 160.000 de tone de deşeuri menajere în judeţul Bistriţa-Năsăud, iar cel care gestionează această problemă este Consiliul Judeţean, care însă se împotmoleşte în aceste mormane de reziduuri.
Mihaela Mocanu