Vine, vine primavara… gunoaie peste tot, hai sa le-ignoram cu toţii

În cele ce urmează am încercat să punem într-o culoare cât mai curată problema unităţilor potenţial poluatoare din Bistriţa şi din jurul ei, cantitatea de gunoi menajer produs de locuitorii urbei cât şi de cei care sunt doar în trecere.

Primăvară care-ai fost, cu gunoi n-ai nici un rost

Bucurie mare, a venit primăvara, însă nu se ştie sigur dacă este un motiv de satisfacţie sufletească, în condiţiile în care, odată cu căldura, încep şi ieşirile la iarba verde şi odată cu acestea, inevitabilii munţi de gunoaie: sticle, hârtii, pungi şi alte câte şi mai câte materii ce ajung să polueze atât chimic cât şi estetic păduri, ape, locuri de campare – mediul în care trăim şi ne desfăşurăm activitatea.
Una din măsurile pe care am putea să le adoptăm în asemenea condiţii, ar fi aceea de a lua fiecare câte o pungă mai mare în care să strângem resturile pentru a păstra curăţenia. Desigur, ceea ce tocmai am subliniat este un ideal greu de atins, motivele fiind de diverse categorii – nepăsare, inconştienţă, lipsa bunului simţ -, însă oricum am numi-o nu contează prea mult, pentru că are aceleaşi consecinţe: distrugerea mediului înconjurător, puţin câte puţin.

Dealul Târgului – loc de campare deşeuri

Cu siguranţă, atunci când i s-a dat denumirea de Dealul Târgului, nu s-a luat în considerare faptul că într-o bună zi va fi un „Deal al Deşeurilor”, lăsate aici de trecătorii care vin să admire natura sau ce a mai rămas din ea, ori sunt aduse special pentru a scăpa uşor de ele.

Localnicii din zonă nu îşi explică modul în care au ajuns gunoaiele în pădure, ei susţinând faptul că le aruncă la pubele şi au impresia că vântul duce mizeriile în pădure sau poate le aruncă oamenii care sunt în trecere, adevărul rămânând undeva la mijloc.

Alţii dau vina pe bistriţenii care vin la picnic şi uită să adune resturile, care în timp se transformă în adevărate mormane.

Marea debarasare

Ministerul Mediului continuă seria campaniilor naţionale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de la populaţie, denumită „Marea Debarasare”.

În acest sens, sâmbătă 4 aprilie s-a derulat şi în judeţul Bistriţa-Năsăud a doua campanie de acest gen din anul 2009. Aceasta acţiune a oferit ocazia fiecărui cetăţean din localităţile implicate să depună în faţa locuinţei (în cazul caselor) sau la punctele de colectare gospodăreşti (în cazul cartierelor de locuinţe) deşeurile de echipamente electrice şi electronice, care au fost colectate în aceeaşi zi.
Aceste măsuri au fost luate pentru a uşura sarcina cetăţenilor de a evacua aceste echipamente devenite deşeuri care nu le mai sunt necesare.

Marea implicare

În această campanie au fost implicate atât primăriile din mediul urban: Primăria Municipiului Bistriţa, Primăria Beclean, Primăria Năsăud, Primăria Sângeorz-Băi, cât şi producătorii de echipamente electrice şi electronice, operatorii de salubritate: SC URBANA SA Bistriţa, SC GCL SA Năsăud, Direcţia de Gospodărie Comunală Beclean, Serviciul de Gospodărie Comunală a Primăriei Sângeorz Băi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa Năsăud.
La toată această activitate au fost aşteptaţi şi locuitorii din mediul urban, al căror număr însă nu a fost foarte mare.
Această campanie continuă să transmită populaţiei mesajul iniţial, creând obişnuinţa de a se debarasa de astfel de deşeuri în mod organizat.

Măsuri, amenzi, penalizări

La capitolul măsuri, în rândul bistriţenilor de rând – mai mult sau mai puţin marcaţi la vederea mormanelor de gunoaie din Dealul Târgului -, predomină gândirea conform căreia, primăria ar trebui să cureţe pădurea, deşi perimetrul se află în administrarea Ocolului Silvic.
Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, prin Mihaela Rob, ne-a confirmat faptul că amenzi pentru aceste ilegalităţi se dau, însă cu toate că acestea sunt destul de mari, cantitatea deşeurilor s-a mărit odată cu venirea primăverii.
Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu vor patrula în zonele de agrement şi vor amenda turiştii care nu-şi strâng gunoaiele rezultate în urma grătarelor, iar simpla aruncare a deşeurilor poate atrage o amendă între 50 şi 100 de lei, iar abandonarea gunoaielor se sancţionează cu amenzi între 200 şi 2.000 de lei.
Un inventar realizat de Garda Naţională de Mediu arată că problema managementului deşeurilor poate fi rezolvată, fără sancţiuni, doar în 70-80% din cazuri.

Administraţia bistriţeană riscă să fie amendată

România ar putea fi obligată să plătească amenzi de până la 200.000 de euro pe zi până la rezolvarea problemelor de mediu.
Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, spune că amenzile vor fi transferate către autorităţile locale care nu şi-au rezolvat problemele.

Astfel, dacă administraţia bistriţeană va fi găsită în situaţia de a nu-şi fi făcut tema la capitolul curăţenie – intra şi extravilan -, va trebui să suporte împreună cu cetăţenii săi, amenzile.

Conform negocierilor României cu instituţiile europene, statul s-a angajat ca, până în 2015, să rezolve integral problemele legate de managementul deşeurilor, unul din lucrurile cele mai importante care ar trebui realizate până atunci fiind închiderea tuturor gropilor de gunoi care nu sunt ecologice şi autorizarea numai a acelora care respectă standardele europene.

Criza economică simţită şi printre gunoaie

Gândul că odată cu criza economică poate scad şi cheltuielile oamenilor şi implicit scade şi cantitatea de deşeuri, este departe de noi.

La nivel de Bistriţa s-a înregistrat o scădere – criză, doar la eliberarea acordurilor de mediu pentru investiţii noi, foarte puţine dosare ajungând în ultima perioadă la Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, pentru aprobări.
Într-un singur an se strâng circa 160.000 de tone de deşeuri menajere în judeţul Bistriţa-Năsăud, iar cel care gestionează această problemă este Consiliul Judeţean, care însă se împotmoleşte în aceste mormane de reziduuri.

Mihaela Mocanu