Sursa foto: Hot news.ro

Transilvania este locul unde premierul Ungariei, Viktor Orban, o dată pe an, vine și ține un discurs care aprinde spiritele. Anul acesta, în locul lui de „tihnă”, mai exact la Băile Tușnad, premierul de la Budapesta a fost primit  de sute de persoane de la organizațiile naționaliste române „Calea Neamului” și „Frăția Ortodoxă”. Aceștia au fost împiedicați să intre în locație și li s-a refuzat accesul, existând un „meci” între naționaliștii români și oamenii de ordine, în timp ce Viktor Orban își continua discursul său clasic pentru cei prezenți acolo.

Pe durata discursului său de la Băile Tușnad, Viktor Orbán a abordat mai multe teme sensibile, inclusiv probleme legate de minorități și relația dintre SUA și China.

Premierul ungar a menționat că Ministerul Afacerilor Externe din România i-a furnizat un document oficial în care i s-au sugerat subiectele sensibile pe care trebuia să le evite în discursul său, cum ar fi simbolurile naționale și drepturile minorităților. Cu toate acestea, în fața participanților români care fluturau drapele tricolore și bannere cu mesaje pro-românești, Orbán a afirmat că nu va vorbi despre drepturile minorităților. În ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen, premierul Orbán a declarat că o susține și că acest aspect va fi o prioritate în viitorul mandat al Ungariei în președinția rotativă a Uniunii Europene.

Cu privire la relația dintre SUA și China, Orbán a subliniat că dominanța SUA se restrânge în timp ce China devine tot mai puternică din punct de vedere economic. Acest lucru ridică întrebări cu privire la echilibrul mondial și necesitatea unei politici externe adaptate la noile realități. De asemenea, Orbán a abordat subiectul comunităților LGBTQ, afirmând că propaganda LGBTQ poate fi contracarată doar la nivel de comunitate. El a menționat că Constituția Ungariei susține valorile tradiționale, precum masculinitatea și feminitatea, și protejează familia ca instituție de bază.

Discursul lui Viktor Orbán la Băile Tușnad a generat reacții fiind interpretat ca un manifest naționalist și conservator. De asemenea, declarațiile sale despre relația SUA-China au atras atenția analiștilor, iar afirmațiile privind comunitățile LGBTQ au stârnit critici din partea unor organizații și politicieni europeni. Cuvintele rostite de  premierul de la Budapesta  la Băile Tușnad continuă să fie un subiect de dezbatere, evidențiind sensibilitățile și tensiunile geopolitice din regiune și complexitatea relațiilor internaționale. Tematicile abordate de premierul ungar au o puternică influență asupra opiniei publice și a relațiilor dintre Ungaria și țările vecine, inclusiv România.

Fostul șef al Biroului de Analiză Sinteză al SRI, Tudor Păcuraru,  a precizat că Viktor Orban este un lider politic abil și carismatic, cu talentul de a-și exprima obsesiile revizioniste într-un mod ingenios. De asemenea, Păcuraru a observat, de asemenea, schimbări notabile în atitudinea lui Orbán față de UDMR, SUA, Rusia și Uniunea Europeană, sugerând că acesta se află în mijlocul unor transformări majore în politica internă și externă a Ungariei.

„În ce ne privește, de fiecare dată ne luăm după fentă și ne indignăm, uitând să-i mai urmărim ideile. Și tocmai, ideile domnului Viktor Orbán par a fi evoluat semnificativ, în ultima vreme. Prestația din acest an pare a marca o repoziționare surprinzătoare față de toate cele patru axe de referință care-l defineau mai deunăzi”, a precizat Tudor Păcuraru.

De asemenea, colonelul în rezervă a remarcat schimbarea surprinzătoare în atitudinea lui Orbán față de UDMR, chiar în contextul excluderii acestei formațiuni maghiare de la guvernare. În mod neașteptat, Orbán a decis să critice guvernul român și pe premierul Ciolacu, în ciuda faptului că aceștia îl sprijiniseră în trecut. Această mișcare poate avea implicații serioase pentru UDMR și relațiile Ungariei cu România. O altă repoziționare notabilă a lui Orbán este față de Statele Unite. În trecut, el s-a concentrat pe construirea unor relații strânse cu republicanii, dar acum a ales să critice valorile și influența SUA. Această abordare poate afecta legăturile FIDESZ cu partidele politice americane în contextul viitoarelor alegeri.

Totodată, Tudor Păcuraru speculează că toate aceste repoziționări simultane ale lui Viktor Orbán pot indica faptul că poziția acestuia ca prim-ministru al Ungariei se află într-o situație critică. Deși Păcurarul nu oferă detalii concrete, sugerează că Orbán ar putea fi expus unor amenințări sau presiuni externe care ar putea afecta poziția sa de lider.

„Dacă prim-ministrul Ungariei și-ar fi modificat relaționarea numai cu Uniunea Europeană, am putea bănui că atacă tabăra federalistă, vizând un loc de frunte pentru FIDESZ, în tabăra suveranistă care ar putea deveni majoritară la proximele euroalegeri. Dar domnul Orbán nu critică adversarii federaliști, ci-și bate joc de Uniunea Europeană în întregul său: „un ghetou economic, politic și cultural”, a scris Tudor Păcuraru.

Mihai Tîrnoveanu: Cu revoltă în suflet mă uit cum țara e călcată în picioare de străini

În urma discursului premierului Ungariei, Viktor Orban, la Băile Tușnad, s-au stârnit reacții puternice din partea unor personalități publice românești, iar unul dintre cei care a adus în discuție această chestiune este Mihai Tîrnoveanu, președinte al Asociației „Calea Neamului”. Acesta a participat activ la eveniment și a cerut autorităților române să ia măsuri împotriva vizitelor premierului ungar, care nu au un caracter strict oficial. Gazeta de Cluj a luat legătura cu Mihai Tîrnoveanu și ne-a precizat că tot ce a avut de spus a scris pe pagina sa de Facebook.

În declarațiile sale, Mihai Tîrnoveanu a cerut ca Președinția României și Ministerul Afacerilor Externe să interzică astfel de vizite, acuzându-l pe Viktor Orban de declarații care aduc atingere siguranței naționale a României. Acesta a făcut referire la afirmația lui Orban conform căreia Transilvania, inclusiv „ținutul secuiesc,” nu aparține României. Acest fapt a stârnit îngrijorare și indignare în rândul românilor, iar Mihai Tîrnoveanu a cerut luarea unor măsuri concrete pentru a proteja interesele naționale.

În cadrul discursului său, Mihai Tîrnoveanu a adus în atenție și așa-numita universitate de vară de la Băile Tușnad, pe care o consideră a fi promotoare a unor activități anticonstituționale ce afectează siguranța României. Totodată, acesta a criticat utilizarea de către organizatori a sprijinului Bisericii Ortodoxe Române și a Guvernului în promovarea unor idei ce alimentează sentimente de ură și tensiuni în Valea Uzului și în rândul populației. Referindu-se la protecția acordată lui Viktor Orban de către forțele de ordine ale statului român, Mihai Tîrnoveanu a exprimat dezamăgirea față de modul în care acesta a fost păzit de steagurile tricolore românești și mesajele privitoare la cinstirea eroilor români. Acesta consideră că astfel de acțiuni ar trebui să fie interzise, iar prim-ministrul Ungariei ar trebui să fie responsabil pentru acțiunile sale și să respecte teritoriul național al României.

„Acești farisei și lași, care bocesc Trianonul și militează pentru autonomia Transilvaniei au apelat, culmea, la protecția Jandarmeriei statului român. Ce fel de caracter are acest Orbán Viktor, unde este curajul lui? În protecția forțelor de ordine ale statului român? Unde este onoarea lui? În mârlănia „glumelor” lui? Dar unde este caracterul unor „suveraniști” de pe la noi care pupă scuipatul sfidării lui Orban pe obrazul poporului român?”, a precizat Mihai Tîrnoveanu.

În ceea ce privește mobilizarea la Băile Tușnad, Mihai Tîrnoveanu a subliniat că cetățenii români au luptat pentru demnitatea tuturor românilor și pentru respectarea drepturilor constituționale, cum ar fi libertatea de exprimare și circulație. Totodată, acesta a subliniat că răbdarea lor are limite și că, în viitor, vor continua să lupte pentru protejarea valorilor și intereselor naționale.

Mihai Tîrnoveanu: Unde este caracterul unor „suveraniști” de pe la noi care pupă scuipatul sfidării lui Orban pe obrazul poporului român?

Mai mult, președintele  Asociației „Calea Neamului”, a mai spus că țara noastră este călcată în picioare de străini, iar cei din vârful clasei politice trădează un popor întreg. Totodată, Tîrnoveanu a susținut că declarația lui Viktor Orban privitoare la Transilvania, implicit la așa-zisul ținut secuiesc, a fost trunchiată de o anumită parte a presei românești.

„Ideea este că, pe lângă traducerea oficială a organizatorilor Universității de Vară de la Băile Tușnad și cele mai importante site-uri de presă maghiară din România și Ungaria citează exact la fel din discursul lui Viktor Orban: „Se scrie aici să nu vorbim despre unități teritoriale administrative inexistente din România. Cred că se gândesc la Ardeal și Ținutul Secuiesc însă noi n-am declarat că ar fi unități teritoriale românești”. Vedeți dovada în capturile de ecran din Sekelyhon, Maszol, Kronica, una dintre surse citând și din Hirado. Cred totuși că jurnaliștii presei maghiare de vârf știu mai bine ce a declarat Viktor Orban decât unii „suveraniști” români. Știm bine ce-i mână în luptă pe exponenții oficiali ai politicii guvernului de la Budapesta, dar chiar „nu știu” ce-i mână în luptă pe suveraniștii „noștri” care vor cu orice preț să facă din negru, alb, scuzați „incorectitudinea politică”. Nu mai este mult în această logică a propagandei ascunse maghiare și NU NUMAI, până când aceștia îl vor declara pe Viktor Orban urmașul lui Avram Iancu și liderul intereselor poporului român”, a scris liderul Frăției Ortodoxe.

Unui român i-au fost sfărâmate vertebrele pentru că a ridicat Drapelul României în fața unui prim ministru al unui stat străin care a venit în România să scuipe pe acest Drapel prin declarațiile sale iredentiste

Mihai Tîrnoveanu a anunțat pe rețelele sociale că șeful Frăției Ortodoxe, Dan Ciprian Grăjdeanu, a fost rănit grav la Băile Tușnad, acesta urmând să fie operat de urgență la coloana vertebrală.

„Unui român i-au fost zdrobite oasele de către forțele de ordine care au executat un ordin venit de la cel mai mare nivel, de la guvernul unui stat care se sinucide în fața Ungariei. Dan Grăjdeanu nu a fost în niciun fel violent, dimpotrivă a îndemnat lumea să nu răspundă la niciun fel de provocări. În momentul în care însă, coloana oficială a lui Viktor Orban a ieșit din așa zisa universitate de vară de la Băile Tușnad, s-a primit „porunca” ca românii să fie îndepărtați cu violență din calea ei. Jandarmii și trupele speciale și-au făcut treaba cu o forță de nedescris. Atât Dan, cât și eu personal le-am solicitat înainte să ne permită accesul la conferința PUBLICĂ unde a vorbit Orban, sub cuvânt de onoare că nu o vom tulbura prin scandări, ci „doar” prin steaguri tricolore și două bannere. Nu am avut cu cine dialoga. Cei de la „dialog” jandarmerie au fost doar de decor…erau depășiți de situație. Șeful de cabinet al lui Viktor Orban care s-a ocupat de vizita lui și de  organizarea „universității” iredentiste este șeful serviciului de informații al Ungariei. Nu prea s-a spus acest lucru…deși acest aspect spune atât de multe…cam totul”, a mai scris președintele asociației „Calea Neamului.”

1 COMENTARIU

  1. Datul cu părerea la români a devenit un sport naţional, atingând apogeul încă de pe vremea lui Moromete. Tot mai mulţi dintre cei care nu au nicio legatură sau specializare în problema respectivă, ţin să-şi exprime opinia, chiar dacă nu au una foarte clară şi asta nu numai în fotbal sau agricultura, unde tot românul se pricepe, dar chiar în domenii de strictă specialitate. Cei mai multi se simt chiar obligati sa-si exprime opinia chiar daca nimeni nu le-a cerut-o.
    In anul 2016 Academicianul Ioan Aurel Pop, pe atunci rectorul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, a rostit un discurs la deschiderea Congresului Național al Istoricilor Români, in care spunea următoarele: „Cei care sunt datori să facă cercetarea trecutului sunt istoricii, singurii care au capacitatea să ajungă la izvoare, să extragă din ele adevărul (parțial) și să-l explice publicului. Amatorii de istorie – ingineri, medici, artiști etc. – să fie liberi să se pronunțe despre trecut, să scrie despre trecut, dar să-și recunoască amatorismul, să precizeze caracterul de eseu, de povestire, de impresie al produselor lor. Nici eu, ca istoric, dacă scriu despre medicină sau despre chimie, nu mă pot da drept medic ori chimist! Credibilitatea unui domeniu o asigură exclusiv specialiștii, cei care au fost pregătiți anume să studieze acel domeniu. Și nici dintre specialiști, un contemporaneist nu e bine să se pronunțe științific despre antichitate sau epoca medievală, după cum un medic orelist nu poate lucra la ortopedie, nici un anestezist nu va fi lăsat să opereze.”
    De aceea, in probleme sensibile, in loc să inflamăm spiritele este mai bine să ascultăm opinia avizată a istoricilor:
    Vezi: https://www.youtube.com/watch?v=ew4ET4RVjJk

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.