Ziarul maghiar de opoziție Nepszava a publicat o critică dură la adresa premierului Viktor Orban după ce acesta a exprimat opinii revizioniste în discursul de sâmbătă de la Băile Tușnad. ”Un șef de stat responsabil nu face declarații care să pună la îndoială suveranitatea unei alte țări în nicio circumstanță, dar mai ales în plin război de rescriere a granițelor”, arată Nepszava, care mai scrie că ”linia roșie a fost în cele din urmă depășită atunci când premierul nostru a spus: „S-a mai scris că nu trebuie să vorbim despre unități administrativ-teritoriale inexistente în România. M-am întrebat ce au vrut să spună. Cred că se refereau la Transilvania și Ținutul Secuiesc, dar noi nu am susținut niciodată că acestea ar fi unități teritoriale românești”.
Un Viktor Orbán epuizat, limitat la bariere și marcându-și autogoluri. Singurele sale arme rămase sunt cinismul și ironia.
Viziunea premierului ungar s-a epuizat, iar în discursul său din ziua de închidere a celei de-a 32-a ediții a Universității Libere de Vară și a Taberei Studențești Bálványos, nu a venit cu nicio idee sau mesaj nou și nici nu a anunțat un program, așa cum face de ani de zile. Atât de „plat” a fost, încât de data aceasta nici măcar nu a ajuns în pragul presei mondiale, unele agenții de știri relatând că în discursul său din România a atacat din nou Uniunea Europeană și a făcut referiri ironice la adresa autorităților române, dar nu a provocat reacții sau analize deosebite. Atacul la adresa UE și cuvintele denigratoare ale premierului ungar sunt acum atât de obișnuite încât nimeni în Europa și nimeni la Washington nu este deranjat de faptul că liderul izolat al unei țări europene de zece milioane de locuitori, care nu reprezintă un factor geopolitic, consideră că America este în declin și că adevărata putere numărul unu a lumii este acum China, care se ridică precum o cometă.
De asemenea, nu a avut nimic special de spus pentru patria sa, în afară de repetarea stereotipului mincinos al opoziției maghiare finanțate de Occident, care a fost propagandată la nesfârșit de guvern, și de lauda presupusei politici economice maghiare de succes, el afirmând nici mai mult, nici mai puțin decât că populația Ungariei se scaldă în lapte și unt.
Nici partidele maghiare nu au acordat prea multă importanță discursului premierului, care, după cum a afirmat Momentum într-o declarație, „a avut un singur mesaj adevărat: că avem mari probleme”, restul au fost doar vorbe goale.
Apariția lui Viktor Orbán în Tușnad în acest an a fost importantă din alt punct de vedere. El a arătat pe scară largă cât de dezbrăcat este regele și a demonstrat încă o dată că premierul nostru este incapabil să evalueze unde este linia pe care nu o poate, în niciun caz, depăși în calitate de lider numărul unu al unui stat. Într-adevăr, Viktor Orbán a depășit mai multe astfel de linii roșii în Băile Tușnad.
După cum a relatat Népszava pe baza propriilor informații după întâlnirea informală Orbán-Ciolacu de miercurea trecută de la București, premierul ungar a primit de data aceasta nu doar o invitație la prânz, ci și un avertisment preliminar din partea guvernului român. Într-un demers nepublic, ministerul de externe de la București a arătat fără menajamente că, în contextul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, se așteaptă ca premierul ungar să sublinieze valorile reprezentate de Uniunea Europeană, solidaritatea și unitatea în cadrul alianței și să evite declarațiile divizatoare sau care jignesc sensibilitățile românești. Același lucru a fost precizat diplomatic într-un comunicat al Guvernului României după întâlnirea dintre cei doi prim-miniștri.
Ulterior, însuși Orbán a anunțat la Băile Tușnad, cu o notă de ironie, că anul acesta Ministerul român de Externe i-a „venit în ajutor” și i-a scris ce nu trebuie să vorbească, despre ce poate vorbi, dar și cum și despre ce trebuie să evite să vorbească. „Acesta este un document oficial interstatal, pe care acum îl cunoașteți”, a conchis Orban, în hohotele de râs ale celor cinci mii de spectatori ai săi (potrivit organizatorilor).
Simplul act de a face publică o notă oficială a unui alt stat este un scandal, iar a face haz de necaz pe seama ei este și mai mult.
Linia roșie a fost în cele din urmă depășită atunci când premierul nostru a spus: „S-a mai scris că nu trebuie să vorbim despre unități administrativ-teritoriale inexistente în România. M-am întrebat ce au vrut să spună. Cred că se refereau la Transilvania și Ținutul Secuiesc, dar noi nu am susținut niciodată că acestea ar fi unități teritoriale românești”. Un șef de stat responsabil nu face declarații care să pună la îndoială suveranitatea unei alte țări în nicio circumstanță, dar mai ales în plin război de dobândire teritorială, în timpul căruia a fost acuzat în mod repetat din diverse direcții de revizionism deschis și de a spera la refacerea Ungariei istorice de către tiranul Rusiei agresoare.
