În contextul schimbărilor climatice şi al problemelor de mediu, proiectul global de tranziție către o lume mai verde şi sustenabilă a prins, de câţiva ani, amploare şi în România. Unul dintre factorii decisivi către o societate mai eco ar fi înlocuirea maşinilor pe combustibil cu cele electrice.
În februarie 2023, în urma dezbateri aprinse în plenul Parlamentului European, europarlamentarii au adoptat noul regulament prin care va fi oprită vânzarea de mașini noi cu motoare cu combustie internă începând din 2035.
„Regulamentul încurajează producția de vehicule cu emisii scăzute sau zero. El cuprinde o revizuire ambițioasă a obiectivelor pentru 2030 și un obiectiv de emisii zero pentru 2035, care este esențial pentru a putea realiza neutralitatea climatică până în 2050. Obiectivele oferă claritate industriei auto și stimulează inovația și investițiile în cazul producătorilor de mașini. Consumatorii vor putea cumpăra și conduce mai ieftin mașinile cu emisii zero, iar o piață la mâna a doua va apărea mai rapid. Astfel, condusul sustenabil va deveni accesibil tuturor”, declara la acea vreme Jan Huitema, europarlamentar olandez din cadrul grupului Renew, citat de Euronews.
Cum românii sunt întreprinzători, au găsit o modalitate prin care să profite de această nebuloasă a maşinilor electrice. Mai exact, se folosesc de o lacună legislativă: nu importă piese de schimb, ci autoturisme electrice nefuncţionale pentru ale dezmembra, iar astfel evită taxele percepute de AFM.
Ce spune AFM despre vidul legislativ
Am trimis o solicitare către AFM prin care i-am întrebat pe reprezentanţii instituţiei dacă au cunoştinţă de această lacună legislativă prin care samsarii de piese auto fentează legea.
„Administraţia Fondului de Mediu nu percepe taxe pentru importul de autoturisme, ci pentru ambalajele produselor importate, pentru anvelopele noi şi/sau uzate, pentru echipamentele electrice sau electronice şi pentru bateriile şi acumulatorii portabili introduse pe piaţa naţională”, se arată în răspunsul oferit de către reprezentanţii AFM
Astfel că, fără o schimbare coerentă a acestor reglementări, cei care importă piese de schimb sub formă de autoturisme îşi pot face de cap pe teritoriul ţării fără a fi traşi la răspundere.
OLX bubuie de anunţuri cu piese şi motoare de Renault Zoe, deşi maşinile electrice pot fi reparate doar la service-uri autorizate
OLX abundă de maşini electrice pentru dezmembrare (în special Renault Zoe), motoare şi piese de schimb pentru maşini electrice. Vânzarea de piese pentru maşinile electrice, pe platforme de tipul OLX, este ilegală deoarece aceste autoturisme nu pot fi reparate ca vechile Dacii la mecanicii din garaj, ci doar în service-uri autorizate şi specializate. Cu sisteme și baterii de înaltă tensiune, de 400 V și 800 V, mașinile electrice nu pot fi reparate de mecanicii de autovehicule pe benzină sau motorină, din cauza riscurilor de electrocutare și incendiere. E nevoie de mecanici special calificați, iar numărul acestora este foarte mic în toată lumea, nu doar în România.
Mai exact, ne confruntăm cu o lipsă globală de tehnicieni și ateliere de reparații independente specializate în vehicule electrice, ceea ce riscă să ducă la creșterea costurilor de reparații și garanție pentru șoferi. Această situație ar putea pune în pericol obiectivele de tranziție completă către automobile electrice noi, esențiale pentru reducerea emisiilor de carbon generate de transport, conform unui raport al Reuters.
Conform analizei Reuters de la Milano la Melbourne și până la Malibu, organizațiile care formează tehnicieni, service-urile ce gestionează garanțiile și mecanicii susțin că atelierele de reparații independente vor juca un rol esențial în menținerea accesibilității vehiculelor electrice, deoarece oferă servicii considerabil mai ieftine decât dealerii autorizați.
Cu toate acestea există un refuz generalizat, la nivelul întregii lumi, al proprietarilor de ateliere independente. Mulți dintre proprietarii de ateliere intervievați de Reuters sunt reticenți în a investi în formarea personalului și achiziționarea echipamentelor necesare pentru repararea vehiculelor electrice de înaltă tensiune, care funcționează cu sisteme de 400 și 800 de volți și pot electrocuta mortal tehnicienii neinstruiți în doar câteva secunde. Această reținere este amplificată de numărul relativ redus de vehicule electrice aflate în circulație în prezent.
Un mecanic italian, Roberto Petrilli, în vârstă de 60 de ani, care deține un atelier de reparații independent în Milano, a declarat, de exemplu, că este reticent să cheltuiască 30.000 de euro pentru echipamentul necesar, în condițiile în care vânzările de mașini electrice în Italia sunt încă reduse, iar rețeaua de încărcare este minusculă.
„Mai am șapte ani până la pensie și cred că nu merită”, a declarat Petrilli, pentru Reuters.
România, raiul autoturismelor electrice second-hand
Compania carVertical, specializată în furnizarea de rapoarte privind istoricul auto, a realizat în anul 2023 un studiu în România și alte șapte țări pentru a identifica factorii care influențează deciziile de achiziție a vehiculelor.
Potrivit studiului, 39,8% dintre români preferă să cumpere mașini second-hand prin portaluri și site-uri de anunțuri online, în timp ce 19,3% optează pentru achiziționarea vehiculelor de la companii private sau parcuri auto. Doar 12,7% dintre șoferii români își procură mașinile de la reprezentanțele autorizate, ceea ce indică o tendință de a economisi bani și de a alege vânzători privați.
La fel se întâmplă şi cu maşinile electrice de care vesticii se descotorosesc aruncându-le în România. Achiziționarea mașinilor electrice second-hand din Vest a devenit o practică comună, având în vedere că pe platformele de vânzare-cumpărare există o ofertă foarte largă. Aceste mașini electrice urmează același traseu ca cele pe benzină și motorină: sunt uzate, iar europenii nu mai au nevoie de ele, astfel că le trimit în ţara noastră. Astfel se creează o nouă groapă de gunoi, împachetată în termeni preţioşi: o groapă de gunoi mai „verde”, mai „eco”, mai „sustenabilă”. „Rablele” electrice care ajung pe teritoriul ţării noastre sunt super forjate, iar durata lor de viaţă de greu de cuantificat. În ceea ce priveşte reparațiile, e inutil să le mai amintim deoarece, aşa cum am arătat mai sus, aceste autoturisme sunt foarte greu de reparat şi implică costuri exorbitante. De exemplu, prețul unei baterii noi poate să coste aproape 30% din prețul mașinii.
În România, nebuloasa mașinilor electrice a început cu pași timizi, mai exact din 2018, când în România erau 604 mașini electrice. În 2019, numărul a crescut la 1.506, iar în timpul pandemiei, acesta a ajuns la 2845 de mașini electrice. În 2021, numărul mașinilor electrice din țara noastră a ajuns la peste 6.000, iar în 2022, acesta a ajuns la 11.638. Deşi nu exista o statistica a maşinilor electrice second-hand in Romania, putem estima că numărul lor depăşeşte lejer 10 mii de bucăti.
Totodată infrastructura de încărcare a maşinilor electrice este deficitară. În țara noastră există 1,3 stații de încărcare la fiecare 100 de kilometri, iar prețul unei mașini electrice second-hand pornește de la 8.000 de euro. Un lucru interesant este faptul că, în alte țări, cum ar fi Germania sau Țările de Jos, se găsesc peste 60 de stații de încărcare la fiecare 100 de kilometri. Anul trecut, în România erau deja înregistrate 33.000 de mașini electrice noi, iar la vehicule hibrid, numărul acestora a ajuns la 154.000.
Scandalul Dieselgate
Scandalul Dieselgate a început în 2015 în SUA, când autoritățile au descoperit că Volkswagen, cel mai mare producător auto din lume, a manipulat testele de poluare pentru vehiculele sale echipate cu motoare pe benzină și motorină. Concret, Volkswagen a recunoscut că, în perioada 2005 – 2015, a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel. Scandalul Disel Gate a adus grupului Volkswagen un prejudiciu peste 25 de miliarde euro.
Martin Winterkorn, fost CEO al Wolskwagen a fost judecat în dosarul Diselgate în în septembrie 2024, la 9 ani de la începerea scandalului. Winterkorn se confruntă cu acuzații penale pentru fraudă, manipularea pieței și declarații false în fața unei comisii parlamentare. De asemenea, este acuzat că nu a informat în mod corespunzător piața de capital despre manipularea extinsă a motoarelor diesel în 2015.
Winterkorn a respins aceste acuzații prin intermediul avocatului său:
„Clientul nostru nu a comis fraudă și nu a prejudiciat pe nimeni, iar în mod deliberat nu a menținut piața de capital în ignoranță pentru a afecta investitorii. A spus adevărul în cadrul comisiei de anchetă”, a declarat avocatul său.
Potrivit Adevărul între 2015 și 2017, în România au fost înmatriculate peste 26.000 de mașini noi produse de Volkswagen. Având în vedere că, în această perioadă, aproximativ 48-49% dintre vehiculele achiziționate de români erau echipate cu motoare diesel, putem estima că peste 12.000 de autoturisme aveau propulsoare pe motorină. Astfel, aproximativ 4.000 de români au adus mașinile la service pentru a beneficia de „purificare”, în timp ce alți 8.000 au ignorat apelurile din partea Volkswagen. Este important de menționat că aceste cifre se referă exclusiv la vehiculele sub marca Volkswagen și nu includ modelele Audi, Seat sau Skoda, care s-au confruntat și ele cu aceeași problemă. De asemenea, nu au fost luate în considerare mașinile relativ noi aduse în România ca produse second-hand.
