După ce în toamna anului trecut Asociația Proprietarilor de Păduri Grănicerești Rusu Bârgăului a reușit în instanță să obțină suspendarea deciziilor emise de Garda Forestieră Cluj, prin care se dorea trecerea a aproximativ 2.500 de hectare de pădure în administrarea Direcției Silvice Bistrița-Năsăud și în proprietatea statului, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au menținut doar jumătate din sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud: suprafața de pădure va fi administrată de Direcția Silvică, însă nu va trece deocamdată în proprietatea statului. Asta până când tot în instanță se va decide dacă deciziile Gărzii Forestiere vor fi sau nu anulate.
Timp de circa 20 de ani, cele aproximativ 2.500 de hectare de pădure au avut drept stăpân Comuna Josenii Bârgăului, după ce unitatea administrativ-teritorială a obținut două titluri de proprietate emise de Comisia Județeană de Fond Funciar Bistrița-Năsăud, în 2003 și 2004.
Membrii Asociației Proprietarilor de Păduri Grănicerești Rusu Bârgăului au revendicat și ei suprafețele de pădure, dar cum acestea au fost retrocedate comunei Josenii Bârgăului, ei au fost nevoiți să apeleze la instanță.
După 17 ani de luptă, grănicerii din Rusu Bârgăului au reușit să anuleze cele două titluri de proprietate. Nu s-au bucurat multă vreme de victorie, fiindcă Garda Forestieră a decis cu de la sine putere să treacă ditai suprafața de pădure în administrarea Direcției Silvice Bistrița-Năsăud și în proprietatea statului. Asta cu toate că, pe rolul instanțelor de judecată sunt dosare în care Asociația Proprietarilor de Păduri Grănicerești Rusu Bârgăului își revendică averile foste grănicerești.
Ca să împiedice acțiunea Gărzii Forestiere, grănicerii din Rusu Bârgăului au ajuns din nou în instanță. Mai întâi au cerut suspendarea deciziilor emise de instituția statului, iar mai apoi anularea acestora.
Direcția Silvică rămâne administrator așa cum a decis Garda Forestieră
În ceea ce privește suspendarea deciziilor emise de Garda Forestieră, grănicerii au reușit să câștige procesul pe fond derulat la Tribunalul Bistrița-Năsăud, însă în urma recursului depus de instituția condusă de Istrate Ștețco la Curtea de Apel Cluj, sentința a fost întoarsă pe jumătate.
Astfel, judecătorii clujeni au decis că suprafețele de pădure rămase deocamdată fără un stăpân legal în acte, trebuie administrate de Direcția Silvică. Și asta deoarece grănicerii din Rusu Bârgăului au cerut suspendarea parțială a unor articole din cele două decizii emise de Garda Forestieră, care fac referire la încetarea suspendării serviciului public cu specific silvic și preluarea în administrare a terenurilor în cauză de către Direcția Silvică Bistrița-Năsăud. Or, Asociația Grănicerilor din Rusu Bârgăului a solicitat doar suspendarea preluării în administrate a suprafețelor de pădure de către Direcția Silvică, nu și încetarea suspendării serviciului public cu specific silvic. În plus, așa cum au arătat de altfel și cei de la Garda Forestieră în motivele de recurs, asociația grănicerească nu a adus dovezi de netăgăduit că ar suferi o pagubă iminentă dacă suprafețele de pădure ar fi preluate în administrare de Direcția Silvică, asta și în condițiile în care suprafeţele de teren în discuţie nu se află în administrarea asociației ori a membrilor săi.
“Este de observat deci că prin primul alineat al primului articol al ambelor decizii atacate s-a arătat că încetează suspendarea serviciului public cu specific silvic, dispus prin Decizia nr. ### şi 471 din 2019 ale Gărzii Forestiere Cluj, cu privire la terenurile în discuţie.
Aceste articole nu au fost atacate, nu s-a solicitat suspendarea lor şi nu au fost înlăturate în niciun fel din ordinea juridică; dimpotrivă reclamanta a susţinut prin cererea de chemare în judecată că pârâta ar fi trebuit să se limiteze la a dispune încetarea suspendării serviciului public cu specific silvic, fiind evident că şi reclamanta a considerat că această măsură este legală.
În consecinţă, constatarea nelegalităţii primelor alineate, pe care s-a întemeiat în primul rând şi anularea alineatelor nr. 2, nu se poate efectua deci decât cu încălcarea principiului disponibilităţii prevăzut de art. 9 din Codul de procedură civilă.
Este, deci, întemeiat motivul de recurs referitor la încălcarea acestui principiu prin analizarea de către prima instanţă a legalităţii acestor prime alineate ale deciziilor atacate, pe care s-a întemeiat şi anularea celui de-al doilea.
Prin alineatul al doilea al primului articol din ambele decizii atacate se dispune preluarea de către Direcţia Silvică-Năsăud din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, de la Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului, a terenurilor în discuţie şi luarea măsurilor legale necesare pentru reintrarea acestora în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, în vederea repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii actelor anulate
Măsura preluării în administrare s-a arătat că este dispusă în vederea repunerii părţilor în situaţia anterioară, având în vedere situaţia anulării titlurilor de proprietate.
În speţă la nivel de aparenţă curtea constată că nu se poate reţine o îndoială serioasă cu privire la nelegalitatea acestei măsuri. Astfel titlurile de proprietate anulate au fost emise în favoarea comunei Josenii Bârgăului, ceea ce în temeiul codului silvic justifica administrarea acestora de către ocoalele silvice (art. 10 alin. 2 lit. b); anularea titlurilor de proprietate conduce conform regulilor generale ale efectelor nulităţii la restabilirea situaţiei anterioare emiterii titlurilor de proprietate. În speţă s-a arătat că situaţia anterioară presupunea administrarea de către Direcţia Silvică, iar această susţinere nu a fost contestată de reclamanţi şi nici nu are nimic nerezonabil în ea. În consecinţă la nivelul de aparenţă necesar pentru judecarea cererii de suspendarea a actului administrativ nu poate fi considerată nelegală revenirea în administrarea Direcţiei Silvice. Argumentele asociaţiei reclamante în sensul că de fapt terenurile ar aparţine persoanelor care au cerut reconstituirea nu pot să conducă la o concluzie contrară. Astfel, reconstituirea dreptului de proprietate al acestor persoane ţine de aplicarea legilor fondului funciar şi face obiectul unei acţiuni în justiţie (dosar nr. ####/190/2006), după cum chiar aceştia au arătat. Până la soluţionarea acestor cereri, revenirea la situaţia anterioară nu poate fi decât cea de la momentul emiterii titlurilor de proprietate.
Cu privire la competenţa pârâtei de a dispune măsurile în discuţie curtea constată că atribuţiile gărzilor forestiere apar a fi competenţe generale în privinţa administrării fondului forestier. Menționăm în acest sens art. 9 alin. 2 lit. a din HG nr. 46/2023 conform căruia gărzile forestiere implementează, monitorizează și controlează aplicarea regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național, pe raza de competență. Din aceste motive nu se poate reţine că ar exista la nivel de aparenţă o încălcare a competenţei pârâtei în această privinţă.
Din alt punct de vedere, este întemeiată susţinerea pârâtei referitoare la faptul că asociaţia reclamantă nu poate să justifice o pagubă iminentă în această privinţă. Astfel, atâta timp cât suprafeţele de teren în discuţie nu se află în administrarea sa ori a membrilor săi, este indiferent pentru aceasta, din punct de vedere juridic, în administrarea cui se află. Nu se poate prezuma că ar fi mai păgubitoare pentru asociaţia reclamantă administrarea de către Direcţia silvică Bistrița-Năsăud faţă de administrarea de către ocoalele silvice.
Pentru toate acestea considerente, curtea apreciază că soluţia corectă este aceea de respingere a cererii de suspendare cu privire la dispoziţia de preluare în administrarea a suprafeţelor de teren în discuţie”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.
Trecerea terenurilor în domeniul public al statului, suspendată
În ceea ce privește dispoziţia de efectuare a demersurilor pentru trecerea acestor suprafeţe de teren în domeniul public al statului, judecătorii clujeni arată că situația este una diferită, în condițiile în care asociația grănicerească ar avea piedici suplimentare în acțiunile sale de reconstituire a dreptului de proprietate.
“În această privinţă există o pagubă a asociaţiei reclamante, în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004, întrucât trecerea din domeniul public în domeniul privat presupune demersuri suplimentare necesare în situaţia reconstituirii dreptului de proprietate al membrilor asociaţiei, demersuri cauzate de necesitatea ca terenurile să fie trecute ulterior în proprietate privată. Ca urmare, în această privinţă, curtea apreciază că ar fi fost necesară prezentarea unui minim de probe din partea pârâtei pentru a se justifica situaţia anterioară a terenurilor şi necesitatea efectuării demersurilor pentru trecerea terenurilor în domeniul public.
Este de observat şi că şi pârâta recurentă s-a referit în cadrul recursului la preluarea în administrare şi nu la trecerea în domeniul public al suprafeţelor de teren în discuţie. Din această cauză curtea apreciază că se justifică să se constate existenţa în această privinţă a unui caz bine justificat şi că este oportun să fie suspendată această măsură până la soluţionarea acţiunii de fond, în cadrul căreia s-ar putea efectua verificările necesare în acest sens”, a precizat instanța în motivarea sentinței.
Așa cum am precizat mai sus, asociația grănicerească luptă în instanță și pentru a obține anularea celor două decizii ale Gărzii Forestiere. Până acum în dosar au avut loc patru termene, următorul fiind stabilit pentru începutul lunii septembrie.
