Curtea de Apel Cluj a respins cererea de reabilitare a scriitorului maghiar, Wass Albert, condamnat la moarte, pentru instigare la omor, în anul 1946, de catre Tribunalul Poporului. Astfel continua, printr-un nou episod, un demers judiciar, demarat în anul 2003, de catre senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, care a facut o cerere de recurs în anulare a sentintei Tribunalului Poporului. Cererea respectiva, adresata procurorului General al României, a fost respinsa. Demersul senatorului UDMR a facut numeroase valuri si în judetul Bistrita-Nasaud, când mai multi fruntasi politici locali, au cerut demolarea bustului lui Albert Wass, din satul Vita, comuna Nuseni, situat la 60 de km de Bistrita, locuit de o populatie preponderent maghiara.
"Curtea de Apel Cluj a respins cererea de revizuire formulata de petentul Andreas Wass, în calitate de fiu al condamnatului decedat Wass Albert împotriva sentintei nr.1 din 13 martie 1946 a Tribunalului Poporului, prin care acuzatii Wass Andrei si Wass Albert, si altii, au fost condamnati la moarte în contumacie, dispunându-se confiscarea totala a averii în folosul statului român. S-a retinut ca acestia au determinat prin instigare, masacrarea a patru persoane în comuna Sucutard, iar acuzatul Wass Albert a mai instigat si la masacrarea familiei preotului Bujor din comuna Muresenii de Câmpie", arata documentul remis presei de catre Curtea de Apel Cluj. Hotarârea Curtii, poate fi atacata cu un recurs în termenul legal la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Nationalistii români au sarit în sus
În martie 2003, Uniunea Vatra Româneasca, PUNR si PRM Bistrita-Nasaud, au cerut demolarea bustului lui Albert Wass, din satul Vita, comuna Nuseni, judetul Bistrita-Nasaud. Localitatea respectiva a devenit terenul unui scandal interetnic în momentul în care s-a aflat ca în curtea scolii, se afla instalat bustul contelui maghiar, Albert Wass, situat lânga alte doua busturi, care îi reprezinta pe primul rege crestin al Ungariei, Stefan, cât si pe unul din principii Transilvaniei, Stefan Rackozi. Bustul controversatului personaj, acuzat de comiterea unor crime de razboi, în perioada ocupatiei Ardealului de Nord de catre Ungaria si condamnat la moarte de Tribunalul Poporului, a fost dezvelit în anul 1999. La eveniment au participat numerosi lideri ai UDMR, iar postul de televiziune Duna TV din Ungaria a realizat un amplu reportaj pe aceasta tema. Absolut niciunul dintre numerosii participanti la eveniment nu a amintit nimic despre trecutul lui Albert Wass, despre faptele foarte grave de care a fost acuzat si ulterior condamnat. Mai mult, acestia l-au prezentat ca pe un simbol al populatiei maghiare, destul de însemnata numeric în aceasta parte a judetului Bistrita-Nasaud. Oala a dat în clocot în momentul în care mai multi lideri bistriteni ai PRM, PUNR si Vatra Româneasca au facut public dosarul descoperit în arhive, prin care Albert Wass a fost condamnat la moarte drept criminal de razboi. A facut valuri în perioada respectiva. Printr-o scrisoare deschisa, senatorul (atunci), actualul deputat Ioan Aurel Rus a cerut autoritatilor locale demolarea de urgenta a bustului lui Albert Wass, din curtea scolii din Vita. În sprijinul acestei cereri, senatorul PRM a invocat Ordonanta de Urgenta nr.31 din martie 2002, care la art.1 interzice promovarea cultului "persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, precum si orice persoana condamnata de o instanta penala internationala pentru crime de razboi". Toata situatia a ramas în coada de peste. Prefectura Bistrita-Nasaud, dând dovada de diplomatie, a evitat sa se pronunte în chestiune, pentru a nu pune mai mult jar pe foc.
Fugar în SUA
Albert Wass s-a nascut la Rascruci, judetul Cluj, si a trecut la cele vesnice în urma sinuciderii, la 17 februarie 1998, în Astor, Florida. A fost nobil maghiar, detinând titlul de Conte de Czege si Szentegyed, iar de profesie era inginer forestier; în plus era scriitor si poet.
În perioada ocuparii de catre Ungaria a Transilvaniei de Nord, în urma Dictatului de la Viena, prin scrierile sale a înveninat relatiile dintre maghiari si români. A fost premiat de mai multe institutii Academice din Ungaria. A fost membru al acestui for stiintific pentru activitatea sa în domeniul forestier. În 1946, atât Albert Wass cât si tatal sau, Endre Wass, au fost condamnati la moarte în contumacie de catre Tribunalul Poporului din Cluj, iar averea le-a fost confiscata. Au fost acuzati si declarati responsabili pentru evenimentele care au avut loc în septembrie 1940, când un locotenent ungur, Pakucs, a arestat sase locuitori din Sucutard si a executat pe patru dintre acestia în localitatea Taga. Din depozitia martorului Jacob Rozenberg facuta în fata Tribunalului reiese ca, dupa ce fortele militare ungare le-au arestat pe cele doua cumnate ale sale, Rozalia de 24 de ani si Estera Mihaly de 18 ani, acestea au fost retinute într-o magazie care tinea de mosia contelui Wass. Ulterior cele doua femei, surori, împreuna cu Ioan Cât si Iosif Moldovan, au fost dusi pe malul Baltii Taga, pusi sa-si sape singuri groapa si împuscati. Tot la instigarea lui Albert Wass, care a pus la dispozitie listele cu cei care trebuiau omorâti, au mai fost ucise în mod bestial, de catre honvezii locotenetului Csordas, Juhos Saroltha de 18 ani si Sara Juhos, slujnica în casa preotului Andrei Bujor din comuna Muresenii de Câmpie. În timpul procesului derulat la Tribunalul Cluj, zeci de martori oculari, atât români cât si unguri, au depus marturie împotriva sa, fiind condamnat la moarte potrivit dispozitiilor atr.14 din Legea nr.312 din 1945. Sentinta data de Tribunalul Poporlui din Cluj a fost confirmata de Tribunalul International pentru Crime de Razboi. Dar Albert Wass a fugit din tara împreuna cu tatal sau, în octombrie 1944, cu trupele hortyste aflate în retragere, în Ungaria, ajungând în cele din urma în SUA.
Promovarea cultului unui criminal de razboi atrage, potrivit Ordonantei 31 din 2002, art.5, combinat cu art.8, alin.C, o pedeapsa cu "închisoarea de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi", pentru persoane fizice si amenzi " de la 2.500 la 25.000 lei noi, pentru persoanenele juridice. OUG 31 din 2002 mai interzice organizatiile si simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum si cultul persoanelor vinovate de savârsirea unor actiuni contra pacii si omenirii. Albert Wass este considerat criminal de razboi, fiind documentat si de Muzeul Holocaustului din SUA. Fiul lui Albert Wass, Andreas Wass von Cyege, a fost ofiter superior în Armata SUA, fiind unul dintre strategii razboiului din Golf, anti-irakian – “Furtuna în desert”. Acesta a fost propus ca reprezentat pentru Europa de Est al Pentagonului, dar ulterior decizia a fost anulata, posibil si din cauza istoricului familiei. Albert Wass, stabilit în SUA, s-a sinucis în anul 1998, la vârsta de 90 de ani, din motive neelucidate.
Cerere respinsa
Avocatul din Târgu-Mures, Kincse Elod, a depus în aprilie, 2007, în numele lui Wass Andreas, o cerere de revizuire si de reabilitare a numelui lui Albert Wass, la Tribunalul Cluj. Instanta a respins cererea, iar avocatul a atacat decizia la Curtea de Apel Cluj, care a dispus refacerea verificarilor, deoarece competenta ar apartine Parchetului Curtii de Apel Cluj. Dupa finalizarea cercetarilor, procurorii au sesizat tot Tribunalul Cluj, iar acestia si-au declinat competenta catre Curtea de Apel Cluj. Contele Albert Wass a fost condamnat la moarte de Tribunalul poporului pentru crime împotriva umanitatii, considerându-se ca ar fi instigat mai multe crime în satele Sucutard, Geaca, Muresenii de Câmpie si Sarmasu de Câmpie.
Luni, 10 martie, 2008, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de revizuire si de reabilitare, aceasta putând fi atacata cu recurs în termen de 10 zile la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Astfel a fost marcat un nou episod în aceasta înversunata lupta judiciara, prin care se încearca reabilitarea unui criminal de razboi.
Zaharia Cotoc
