Am analizat trecutele alegeri şi ne-am dat cu părerea, am concluzionat fără a stabili nimic. Oare s-a sfârşit şi urmează perioada unui bine general, perioada unui singur partid şi tot ce avem de făcut este să desfiinţăm PNL? Sau să ne gândim cum să revitalizăm dreapta? Este greu? Este imposibil? Sau doar cei vechi au dreptul să ne spună calea spre dreapta? Sau …putem găsi un şef politic popular şi liberal care să schimbe total modalitatea de a face politica liberal? E greu! Si totuşi cred că se poate. Şi totuşi cred că există dreapta şi există un culoar de dreapta al elitelor, un culoar pe care nici unul din liderii noştri nu au curajul să-l ocupe şi pe care să înainteze. Aştept un incurabil! Un incurabil care protestează faţă de o Românie socială, un incurabil ce poate aduce în prim plan o modalitate de a susţine profesiile liberale (avocaţi, medici, jurnalişti, actori…), pe micii şi medii şi marii întreprinzători. Un incurabil care să ofere alternative şi stabilitatea susţinerii acestora.
Eu tot mai sper în „bărbatul de stat” capabil să aducă provocarea în rândul elitelor, în rândul elitelor cu carnet sau fără carnet de partid, în rândul acelor elite capabile să ducă România înainte prin conceptele de guvernare liberale.
Provocarea acestui incurabil trebuie să fie transpunerea discuţiilor acestor categorii sociale a acestor elite, în programe concrete de guvernare.
Dar marea provocare constă în capacitatea de a aduce la exprimare şi consens pe cei tăcuţi, pe cei detaşaţi de politică, care au şi deţin perspectiva reală asupra vieţii cotidiene. De asta avem nevoie în programele de guvernare şi în oferta politică a PNL, avem nevoie de perspectiva reală a vieţii cotidiene. De asta avem nevoie în mesajele transmise de liderii noştri, avem nevoie de transpunerea perspectivei reale a elitelor în politica liberală. Şi totuşi sper că există incurabili care protestează şi vor accepta provocarea expunerii în politică cel puţin la nivel ideologic.
