Proiectul de reabilitare a Casei de Cultură „Liviu Rebreanu” Năsăud depăşeşte cu aproape 300.000 de lei valoarea prevăzută iniţial, de circa 1,5 milioane lei. Partea ciudată este faptul că deşi s-a renunţat la o serie de lucrări prevăzute în proiect, în valoare de peste 440.000 lei, suma finală ajunge să fie cu mult mai mare odată cu decizia de a se executa alte tipuri de lucrări.
Compania Naţională de Investiţii, prin care se derulează acest proiect, nu este în stare să dea explicaţii clare privind acest subiect.
Proiectul de reabilitare şi modernizare a Casei de Cultură „Liviu Rebreanu” Năsăud prevedea într-o primă fază, pe lângă lucrările propriu zise de reabilitare, şi construirea unei mansarde în vederea amenajării unor camere de oaspeţi.
Proiectul a fost estimat la 1.832.470 lei, fără TVA şi a fost atribuit la 1.187.105 lei, fără TVA. Practic valoarea contractului a ajuns la 1.472.010,20 lei, cu TVA inclus. După circa jumătate de an în care nimeni nu a mai lucrat nimic la reabilitarea aşezământului cultural năsăudean, valoarea lucrărilor a ajuns la peste 1,8 milioane lei.
Investiţia creşte, deşi se renunţă la lucrări importante
Deşi au fost atribuite în luna august 2012, lucrările au durat foarte puţin, până prin luna decembrie şi au fost reluate abia un an mai târziu, pentru o scurtă perioadă de timp, întrucât s-a intrat în sezonul rece. La un moment dat, nu s-a mai dorit execuţia mansardei, în condiţiile în care, potrivit informaţiilor noastre, proiectul nu prevedea reabilitarea sălii de spectacol cu tot ce presupune aceasta – scaune, scenă, instalaţii, sonorizare, etc. Drept urmare, s-a decis să se renunţe la mansardă în favoarea lucrărilor de interior necuprinse în proiectul iniţial. Numai că problemele au luat amploare şi pentru o bună perioadă de timp lucrările au fost sistate de Compania Naţională de Investiţii.
Recent lucrările de execuţie au fost reluate, însă investiţia a crescut cu peste 250.000 de lei.
Suplimentări de circa 300.000 lei
Gazeta de Bistriţa a solicitat o serie de lămuriri pe marginea acestui subiect de la Compania Naţională de Investiţii, instituţie care s-a dovedit extrem de înceată în ceea ce priveşte răspunsul la întrebări privind informaţii de interes public. Mai mult decât atât, răspunsurile sunt evazive ca atunci când este ceva de ascuns sub preş.
Astfel, am dorit să aflăm care este situaţia exactă a lucrărilor de execuţie privind reabilitarea Casei de Cultură „Liviu Rebreanu” din oraşul Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud, întrucât din informaţiile pe care le aveam acestea erau suspendate. Ce ne spune CNI? Că respectivele lucrări sunt executate în proporţie de 70%, dar că la momentul respectiv erau întrerupte din cauza anotimpului rece, acestea urmând a reîncepe o dată cu îmbunătăţirea condiţiilor meteo. Nu se precizează însă că, de fapt, lucrările au fost întrerupte aproape un an de zile, în perioada decembrie 2012 – noiembrie 2013 şi nici motivul care a stat la baza acestei întreruperi.
De asemenea, publicaţia noastră a dorit lămuriri şi dacă CNI şi-a dat acordul pentru modificarea proiectului tehnic şi cât la sută din proiect a fost modificat, însă la acest punct, instituţia interpelată o dă pe după casa nănaşului şi ni se răspunde că „Primăria Năsăud a transmis către CNI SA o notă de fundamentare prin care se solicită renunţarea la toate lucrările de extindere şi mansardare în schimbul reabilitării sălii de spectacole şi a scenei, lucrări reprezentative pentru acest obiectiv. Drept urmare, după întâlnirea dintre reprezentanţii CNI SA, autoritatea locală, dirigintele de şantier, proiectantul şi executantul, s-a convenit asupra schimbării oportunităţii schimbării soluţiei din proiectul iniţial. Aşadar, solicitarea Primăriei Năsăud a fost analizată şi aprobată, precizându-se în acelaşi timp că lucrările suplimentare nu depăşesc valoarea avizată a proiectului iniţial. Actul adiţional încheiat între CNI SA şi executantul lucrării este în valoare de 256.763 lei”, precizează CNI în adresa remisă Gazetei de Bistriţa.
NR-urile nu se compensează cu NCS-urile, dar…
Interesant este faptul că, aşa cum am precizat mai sus, deşi se renunţă la o parte importantă din lucrare – execuţia mansardei – suma investiţiei creşte. Cauza este faptul că apar lucrări suplimentare (NCS), deşi specialiştii spun că potrivit legii, valoarea acestora nu poate fi compensată cu valoarea lucrărilor la care se renunţă (NR), şi nici cuprinderea în valoarea finală a investiţiei nu este posibilă cuprinderea unor lucrări suplimentare care nu au corespondenţă în ofertă, în acest caz lucrările de execuţie cu privire la scenă.
Astfel, potrivit informaţiilor Gazetei de Bistriţa, valoarea NR-urilor (lucrările de mansardare) este de 433.306, 20 lei, în timp ce valoarea NCS-urilor cu corespondenţă în ofertă (practic pentru acestea s-ar fi putut acorda fonduri suplimentare) este de 142.082,92 lei. În schimb, valoarea NCS-urilor fără corespondenţă în ofertă ajunge la 589.350,92 lei. Per total, NCS-urile ajung la o valoare totală de 731.433, 84 lei, din care se scade în final suma alocată pentru NR – uri, respectiv pentru lucrările de mansardare la care s-a renunţat, şi astfel se ajunge la o suplimentare în valoare de 288.127, 64 lei. Aceasta este suma solicitată fiindcă CNI alocă cu aproximativ 30.000 mai puţin adică 256.763 lei.
În momentul în care Gazeta de Bistriţa a solicitat lămuriri asupra diferenţei dintre valoarea iniţială a contractului, de 1.472.010,2 lei, şi valoarea actuală, de 1.817.835 lei, în condiţiile în care se renunţă la mansardarea obiectivului şi având în vedere că NR-urile nu se compensează, am avut parte de o altă surpriză, şi anume că de fapt valoarea finală a investiţiei este şi mai mare, de 1.833164,8 lei.
Ce ne explică însă CNI: „la valoarea contractului 1.472.010,2 lei se adaugă taxe şi cote (ISC, CSC, CNI), rezultând o valoare de 1.561.073, 19 lei. De asemenea, la actul adiţional în valoare de 256.763, 08 lei se adaugă taxe şi cote (ISC, CSC, CNI), rezultând o valoare de 272.091, 61 lei. Astfel, valoarea totală de investiţie pentru acest obiectiv este de 1.833164,8 lei”.
Specialiştii spun însă că taxele şi cotele respective de care aminteşte instituţia interpelată de noi sunt în realitate cuprinse de la bun început în valoarea investiţiei – în cazul nostru de 1.472.010,2 lei – şi se reflectă şi în devizul de lucrări, deci nu are cum să fie valori care să mărească în final investiţia. Ăsta este un prim aspect. Un al doilea este, aşa cum am precizat mai sus, valoarea NR-urilor nu se compensează cu valoarea NCS-urilor, parte la care CNI nu se sinchiseşte să dea un răspuns.
(Va urma)