Home Știri Valer Bindea ştie reţeta accesării fondurilor europene

Valer Bindea ştie reţeta accesării fondurilor europene

Valer Bindea, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, este candidatul Partidului Naţional Liberal în Colegiul 1 – Senat.
El vrea să înfiinţeze centre de consultanţă şi redactare de proiecte în principalele puncte ale colegiului senatorial.

Gazeta de Bistriţa: Când şi cum aţi intrat în politică?

Valer Bindea: Imediat după Revoluţie, când mă bucuram împreună cu toată lumea că am scăpat, cel puţin aparent de comunism, mi-am adus aminte de un citat din Lenin care suna cam aşa:„duşmanul de moarte al comunismului este liberalismul mic burghez,,. Aşa că m-am înscris la liberali în 1990, atât ca reacţie, pentru că majoritatea oamenilor s-au orientat către FSN, cât şi pentru că eram pasionat de corifeii liberalismului. În paranteză fie spus, cu câţiva ani înainte, citisem o carte semnată de Gheorghe Brătianu, marele nostru istoric ucis la Sighet, care se intitula „Formarea Statului Feudal Ţara Românească, şi care m-a impresionat teribil, pentru că era o altfel de istorie decât cea cu care fusesem îndoctrinaţi. Dar, revenind la momentul înscrierii în PNL, îmi aduc aminte că oamenii au dat buluc către FSN, deşi acest front ar fi trebuit să rămână doar asemenea fronturilor atmosferice şi să treacă, minciuna s-a consolidat şi a devenit partid. Acum, eu sunt mândru că partidul meu se bate cu cele două emanaţii ale FSN: PSD şi PD.

Gazeta de Bistriţa: Şi PNL a avut o istorie postdecembristă frământată, cu tot felul de aripi, PL ’93, PNL-Cerveni, PNL-Câmpeanu, etc. Dumneavoastră aţi urmat vreuna dintre acestea?

Valer Bindea: Nu, eu am rămas fidel PNL, pe care chiar l-am condus, vorbesc de filiala judeţeană, în 1991. Apoi m-am retras temporar pentru că am plecat cu serviciul în Bucureşti, unde am lucrat în Ministerul Turismului, însă din PNL nu am plecat niciodată.

Gazeta de Bistriţa: De patru ani sunteţi ministru secretar de stat. Este cea mai înaltă funcţie pe linie politică şi administrativă pe care aţi deţinut-o?

Valer Bindea: Înainte de numirea mea ca secretar de stat, coordonator al Departamentului Afaceri Europene şi Relaţii Externe din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, o funcţie extrem de onorantă dar şi de solicitantă, în condiţiile în care trebuia să facem faţă la înlăturarea mai multor steguleţe impuse de aderarea la UE şi de acomodarea la aquis-ul comunitar, am mai deţinut şi alte funcţii, aş spune eu de acelaşi calibru. Astfel, între anii 1998-2000 am fost prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, iar din 2004, timp de mai multe luni viceprimarul municipiului Bistriţa, până la numirea în minister. Sper şi cred cu toată convingerea că din decembrie voi fi şi senator de Bistriţa-Năsăud în primul scrutin uninominal, o postură pe care o consider cu mult mai onorantă pentru că este expresia directă a încrederii pe care oamenii pot să o aibă vizavi de un actor al scenei politice.

Gazeta de Bistriţa: Cât din experienţa dumneavostră de secretar de stat aţi putea să o valorificaţi ca senator? În definiv la minister v-aţi ocupat de integrarea europeană.

Valer Bindea: După alegeri voi trece de cealaltă parte a baricadei pentru a-i sprijini pe alegătorii mei din Colegiul 1 Senat să scrie proiecte. Intenţionez să deschid centre de consultanţă şi scriere de proiecte în toate punctele importante din colegiu pe lângă birourile cabinetului parlamentar, ceea ce înseamnă că nu numai în Bistriţa, ci şi în Teaca, pe Bîrgău, pe Ilve, pe Şieu, dar şi în zona de câmpie ar putea funcţiona asemenea centre de consultanţă. În acest fel, cabinetul parlamentarului Valer Bindea în loc să fie un simplu birou, aşa cum se obişnuieşte, va deveni un fel de instituţie cu funcţii multiple, de la consiliere, mediere, până la pregătire şi informare, inclusiv în accesarea de fonduri europene. Vreau să le împărtăşesc bistriţenilor experienţa mea pentru a le da posibilitatea să folosească oportunitatea fondurilor europene, în condiţiile în care judeţul Bistriţa-Năsăud stă slab la acest capitol. De altfel, întreaga regiune de Nord-Vest, din care judeţul face parte are un start mai slab, deşi am avut aici multe întâlniri, şi am adus aici specialişti din multe ministere, dar şi specialişti europeni. Din păcate, ca judeţ stăm prost şi ca regiune tot aşa, nu suntem nici la nivelul regiunii de nord-est.

Gazeta de Bistriţa: Practic ce se poate finanţa prin astfel de proiecte?

Valer Bindea
: Foarte multe. De la proiecte comunitare care pot fi concretizate în centre de dezvoltare rurală, pînă la centre sociale, şcoli de duminică realizabile atât de parteneriate între administraţii, cât şi între acestea şi sectorul privat, paleta acestor proiecte finanţabile este foarte largă. De pildă pe zona rurală a colegiului putem valorifica tradiţiile populare locale, atât de frumoase pe toate văile. Valea Bârgăului, Valea Şieului, zona de câmpie, Dumitriţa, Budacul de Jos, care cu toate că nu sunt prea îndepărtate geografic între ele sunt cu pronunţat caracter particular pe fiecare dintre aceste zone şi sunt recunoscute ca atare la nivel naţional. Aceste obiceiuri trebuiesc valorificate prin conservarea tradiţiilor, a meşteşugului, folclorului, prin realizarea unor proiecte prin programul de conservare rurală care are şi astfel de alocări.

Gazeta de Bistriţa: Daţi-mi un exemplu, aşa ca să fim mai aplicaţi. Am văzut de pildă în judeţul Suceava ateliere de olărit, foarte atractive pentru turişti, îndeosebi străini. La ceva asemănător vă referiţi?

Valer Bindea: Da, se poate dezvolta orice, poţi să faci harnaşamente pentru cai, sau opinci într-un concept integrat cu un turism cu specific local care să presupună realizarea unor cabane, pensiuni, de realizarea unor sporturi tradiţionale de genul pescuit, călărit. De exemplu în nordul Italiei e o zonă care s-a dezvoltat aşa, în Trento Trentino, prin realizarea unor asociaţii de producători, care au creat branduri, de exemplu Cavit, e un brand al unei asemenea asociaţii din zona de nord. Aici, unde se valorifică pământul, care este unul asemănător cu al nostru, prin plantaţii de pomi fructiferi, de vie, producerea de vie a casei şi servirea în hanuri locale. Acolo ca şi aici există meşteşuguri locale cu diverse costumuri tradiţionale care se cumpără mai mult ca amintire, deşi nu trebuie să aibă o anumită utilitate. Trebuie să reprezinte altceva. Orice altceva decât ce întâlneşte omul în viaţa cotidiană. Se pot, dacă aceste microsocietăţi se organizează, să crească, să-şi sporească obiectul de activitate şi să preia în administrare bussines-uri care pot fi conduse la nivel rural. Şi pentru acestea pot fi realizate parteneriate internaţionale.

Gazeta de Bistriţa: Un prim proiect care l-aţi susţine în Parlament.

Valer Bindea
: Sunt mai multe, dar dacă mi-aţi cerut doar unul, l-aş numi pe cel referitor la pensiile sociale pentru ţăranii din zonele necooperativizate. Sunt mulţi oameni în această situaţie în Colegiul 1. Nu au contribuit la fondurile de pensii, dar au predat ani în şir statului comunist o parte însemnată din roadele muncii lor. Pentru că nimeni nu le-a echivalat munca în bani, acum primesc mai nimic. Proiectul, trecut deja pe agenda actualului guvern va ajunge repede pe agenda viitorului Parlament şi îmi doresc să-l pot susţine de cealaltă parte în calitate de senator.

Silviu Teodoru

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Exit mobile version