Praful saharian adus din Africa de curenții de aer din atmosferă a intrat pe teritoriul României iar până în această după-amiază va acoperi țara. Profesorul de fizică Silviu Gurlui spune că acest fenomen influențează, printre altele, vremea, făcând-o ,,mai blândă” și este un bun fertilizant. Totodată, are și efecte negative, precum perturbarea transportului aerian.
Praful saharian va continua să fie prezent deasupra României în următoarele zile, cel mai probabil în jumătatea de nord a teritoriului şi în intervalele în care va ploua, informează Administraţia Naţională de Meteorologie.
Judeţele avertizate cu Cod Galben și Portocaliu de vijelii puternice, intensificări ale vântului cu rafale de peste 80-100 km/h, frecvente descărcări electrice și grindină de medii și mari dimensiuni sunt: … Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sibiu, Argeş, Vâlcea, Hunedoara, Alba, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Bihor, Arad. Mai multe, aici.
,,Praful ridicat în aer perturbă dinamica norilor și a precipitațiilor. Uneori, în condiții date, temperează fenomenele meteo, adică devin mai blânde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci când acolo ajung asemenea nori de praf.
Praful conține particule micrometrice. În aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficiența energetică a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiației ce ajunge pe panouri.
Praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane. Conținutul mare de fier și fosfor asigură hrana acestor plante. Cele din apă, fitoplanctonul, reprezintă rezervorul principal de oxigen pentru noi toți, pentru toate viețuitoarele.
Este așadar un bun fertilizant al solului și util/hrană pentru fauna acvatică dar contribuie în aer la poluare, produce o reducere a radiației solare care ajunge la sol, modifică caracteristicile aerosolilor (modificări fizico-chimice, adică pot induce modificări în varii procese meteorologice), încălzește gheața (topindu-se mai repede sub radiația solară) și, mai important, în drumul lor lung prin aer, poate culege agenți patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetație, etc) sau particule nocive ce sunt culese din zonele din Sahara unde cu ani în urmă au fost făcute teste complexe”, a scris, pe Facebook, Silviu Gurlui.
