Lador Carmen Zina este unul dintre cei mai cunoscuți contabili din Cluj. Implicată în câteva dosare penale de evaziune, spălare de bani și alte infracțiuni economice, ea a fost condamnată în mai multe cauze la pedepse cu închisoarea. La sfârșitul lunii trecute, Curtea de Apel Cluj a dispus, cu titlu definitiv, eliberarea condiționată într-un dosar în care, inițial, fusese condamnată la 9 ani de pușcărie. Ea a fost implicată în dosare penale alături de reprezentanții firmei care au asigurat paza la șantierul Bechtel sau alături de apropiații fostului șef al BCCO Cluj Napoca, comisarul de poliție, acum pensionat, Toma Vasile Rus.
Contabilul clujean Lador Carmen Zina a fost eliberată condiționat în urma deciziei definitive dată de judecătorii GÎLCĂ Mihai-Iulian și MARIAN Mihăiţă Lucian de la Curtea de Apel Cluj. Decizia a fost dată într-un dosar de spălare de bani la care prejudiciul calculat de procurori a fost de aproximativ 3 milioane euro.
”Aplică inculpatei L C Z pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 2 ani (spor obligatoriu de 1 an şi 6 luni închisoare intrat în autoritatea lucrului judecat – aplicat prin s.p. 136/2018 a Tribunalului Cluj şi s.p. 306/2018 a Tribunalului Cluj şi spor obligatoriu de 6 luni închisoare intrat în autoritatea lucrului judecat – aplicat prin s.p. 320/2020 a Tribunalului Cluj), rezultând pedeapsa finală de 9 ani închisoare. În baza art. 105 al. 2 din C.pen. dispune liberarea condiţionată a inculpatei L CZd in pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre”, arată o parte din soluția pe scurt a instanței clujene.
Conform datelor din dosarul procurorilor, Zina Lador administra firmele Ralcom Impex SRL Gherla, Auto Viomar, Analina – Câmplung Moldovenesc şi Alimzet, urmând să mai cumpere alte 13 societăti comerciale. Potrivit datelor din dosar, ea i-a spus unui alt inculpat din dosar, Viorel Cîrnici, că firmele trebuie folosite pe ”perioade scurte de timp, pentru a nu fi prinşi”.
Practic, în cadrul rețelei evazioniste se cumpărau porci și cereale din Ungaria, iar mai apoi vindea totul societății Unicarm SRL, Satu Mare. În mod normal TVA-ul trebuia plătit când marfa intra în România, dar cei implicați nu făceau acest lucru.
În evidențele contabile ale firmelor implicate în circuit erau înregistrate operaţiuni fictive, cum ar fi achiziţii de electrozi din inox, piese de schimb auto, întrerupătoare automate sau discuri diamantate, de la firme precum ”Casa Construcţii Metalice”, ”General Nova Construct”, ”Intermet Constuct” şi ”Metal Comprest Invest”. Marfa era exportată apoi unor firme din Ungaria și Spania, dar procurorii nu au putut găsi nimic la adresele indicate, tranzacțiile fiind fictive.
Evaziune, spălare de bani, circuite fictive prin care se fenta plata TVA-ului
Într-un alt dosar ea a fost, inițial, condamnată la 12 ani de închisoare. Apoi a obținut rejudecarea dosarului și condamnarea a fost redusă la 10 ani de închisoare. De asemenea, în urma rejudecării procesului o parte dintre ceilalți inculpați au fost achitați, ca urmare a intervenției prescripției, iar alții au fost condamnați cu suspendare.
Însă, toți cei care au primit condamnări sunt obligați să plătească un prejudiciu de peste 16,6 milioane de lei.
Printre cei achitați în urma rejudecării acestui proces se numără Fatol Aida Daniela. Ea a fost soția agentului de poliție Ioan Fatol care în cursul carierei sale care l-a deservit pe comisarul Toma Rus, fost șef al BCCO Cluj Napoca și fost secretar de stat în Ministerul de Interne. El a fost transferat la un moment dat la București însă, înainte de a fi transferat, Fatol a fost mutat disciplinar la dispeceratul brigăzii, dar a fost rapid salvat de fostul șef, comisarul Toma Rus.
În activitatea ei, Carmen Lador Zina a colaborat cu un cuplu de romi din Fizeşu Gherlii, Dorina Lakatos şi Culiţă Rostaş. În acest dosar, Lador Carmen Zina a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, nu doar pentru înşelăciune ci şi pentru constituirea unui grup infracţional format din Lakatos şi Rostaş. Cercetările au fost făcute de procurorii DIIICOT, care au descoperit că cei trei alături de alte 26 de persoane acţionau ilegal dând ţepe tuturor ce colaborau cu firmele controlate de ei. În acelaşi dosar, Lakatos Dorina a fost şi ea condamnată la cinci ani de închisoare pentru închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune şi fals în înscrisuri.
Dintre procesele în care este implicată Lador Carmen Zina poate fi amintit cel al șefului firmei clujene de pază și protecție Sakura Security, Angela Sabău, care, împreună cu Carmen Lador Zina și Daniel Popovici, sunt judecați pentru evaziune fiscală.
Lador Carmen Zina este și proprietara azilului de bătrâni Zâna Bună pentru bolnavii de Alzheimer, aflat în localitatea Gherla. De altfel, ea a obținut aprobarea instanțe de fi arestată în regim de domiciliu, fiind prima persoană din România care a beneficiat de aceste prevederi. De asemenea, ea beneficiază de posibilitatea de a urma cursurile de master care se țin la Brașov. Astfel, practic, ea are aceleași drepturi ca o persoană care nu are nimic de-a face cu legea penală.
Problemele au început după ce a fost înșelată
Lador Carmen Zina spune că problemele ei au început după ce a fost înșelată de un fost partener de afaceri. După aceea, problemele s-au ținut în lanț de contabilul clujean care spune că din cauza anturajului a intrat în tot felul de anchete penale. La acestea s-a adăugat și incompetența celor care au anchetat-o.
”Într-un dosar, raportul de expertiză este ambiguu, nu a fost întocmit în concordanță cu actele de control întocmite de către ANAF – DGFP Cluj. Există o contradicție între actele de control ANAF Cluj și actele de control inopinant ale Gărzii financiare Cluj, în sensul că ANAF Cluj pretinde ca prejudiciu TVA-ul, în timp ce Farda Financiară reține atât TVA, cât și impozitul pe profit aferent unor tranzacții fictive. În dosarul respectiv, instanța a preluat în motivare rechizitoriul făcut de procurori. Din cele 58 de file, până la fila 46 este redactat integral conținutul rechizitoriului, iar la fila 46 se menționează că ”actul de sesizare al instanței este just și pertinent. Practic, implicarea mea în aceste dosare este una superficială. Am fost omul potrivit la momentul nepotrivit pentru că am încercat ajut persoanele respective în detrimentul meu. Mai mult, prejudiciile calculate de cei de la finanțe și de procurori nu sunt reale. Spre exemplu, într-un dosar am fost condamnată la cinci ani pentru un prejudiciu de 1.000 de lei!”, fără alte considerații care să justifice de ce apărările inculpaților nu au fost primite”, arată Lador Carmen Zina.
Evaziune întinsă în mai multe județe
Procurorii arată că, există probe care demonstrează că activităţile infracţionale ale contabilului clujean se întind pe raza mai multor judeţe, vizând societăţi din Suceava, Maramureş, Braşov, Ilfov, Cluj sau Hunedoara. Este vorba despre 10 societăţi comerciale conduse de Lador, care şi-a extins la nivel naţional reţeaua implicată în acte de evaziune fiscală, cu scopul de a îngreuna identificarea şi sancţionarea faptelor ilegale. Există indicii conform cărora prejudiciile create în fiecare caz au o valoare însemnată, la nivelul mai multor milioane de euro, în contabilitatea firmelor găsindu-se numeroase acte false, înregistrate cu scopul de a eluda obligaţiile de plată către bugetul de stat.
