Desi este una dintre cele mai cunoscute si mai solicitate din tara, Universitatea “Spiru Haret” stârneste în continuare scandaluri. Ultimul dintre acestea este legat de faptul ca Guvernul nu a luat în calcul 41 dintre cele 46 de programe la distanta si 28 dintre cele 45 de specializari la frecventa redusa, motiv pentru care universitatea a dat în judecata executivul, considerând ca daca a primit unda verde pentru specializarile derulate la zi are dreptul sa scolarizeze si la ID si la fara frecventa.
Una dintre cele mai cunoscute universitati particulare din tara, „Spiru Haret”, care are centre în mai toate marile orase, a fost practic scoasa afara din cadrul stabilit de Guvern. Totul a început în urma deciziei Curtii de Apel Bucuresti de a suspenda Hotarârea de Guvern, emisa în vara anului trecut, prin care au fost aprobate specializarile si formele de învatamânt care au dreptul sa se desfasoare în facultati. Aceasta hotarâre a fost luata datorita faptului ca universitatea si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului vad în moduri diferite procedura de autorizare a programelor ID si cu frecventa redusa. În timp ce ministerul ia în calcul numai specializarile care au trecut pentru fiecare forma de învatamânt în parte prin filtrul Agentiei Române de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Superior, Universitatea „Spiru Haret” considera ca din moment ce a primit unda verde pentru specializarile derulate la zi are dreptul sa scolarizeze si la ID si la fara frecventa. ARACIS este agentia care acrediteaza toate unitatile de învatamânt particulare, dar, în acelasi timp, stabileste si standardele nationale de asigurare a calitatii pentru toate unitatile de învatamânt. De asemenea, Universitatea „Spiru Haret” contesta faptul ca Guvernul nu a luat în calcul 41 dintre cele 46 de programe ID si 28 dintre cele 45 de specializari la frecventa redusa, pe care le ofera viitorilor candidati, motiv pentru care a dat în judecata executivul. Mai mult decât atât, senatul universitatii a decis ca nu are nevoie de nicio aprobare pentru a-si înmulti facultatile, divizând Facultatea de Jurnalism si Filosofie în Facultatea de Filosofie, Stiinte Politice si Studii Culturale si Facultatea de Jurnalism, Comunicare si Relatii Publice.
Autonomie universitara
Conducerea acestei unitati de învatamânt îsi justifica actiunile prin autonomia universitara. Cornel Codita, cancelarul USH a declarat presei ca anumite interese din Ministerul Educatiei si Cercetarii încearca sa împiedice extinderea institutiei de învatamânt: „Exista dorinta unora de a bloca avansul universitatii. Nimeni nu poate lua dreptul universitatii de a-si stabili singura formele de învatamânt. De îndata ce esti autorizat sa faci o specializare la zi, depinde de tine sa organizezi celelalte forme de învatamânt. Contenciosul dintre noi si minister este legat tocmai de aceasta problema: cine are autoritate sa realizeze formele de învatamânt la o anumita specializare”. De cealalta parte, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului se arata mult mai precaut în declaratii, secretarul de stat Remus Pricopie spunând ca se abtine de la comentarii atâta timp cât exista o plângere pe rol, precizând doar ca Universitatea „Spiru Haret” este singura care nu a parcurs traseul de autorizare pentru toate formele de învatamânt pe care le ofera. În cazul în care USH va pierde procesul, cele câteva mii de studenti care au fost sau vor fi înscrisi la specializarile cu pricina, prin ID, nu vor mai avea nicio certitudine cu privire la valabilitatea diplomelor pe care le vor primi.
„Cine vrea sa plateasca un an în plus nu are decât s-o faca!”
Senatul Universitatii „Spiru Haret” a hotarât, în anul 2005, ca pentru a obtine o diploma de licenta în drept sunt suficienti trei ani de studiu, desi legislatia prevede obligativitatea parcurgerii a patru ani pentru obtinerea titlului de licentiat în drept. Motivul invocat de cei de la Spiru Haret este adaptarea învatamântul la standarde europene. Aurelian Bondrea, rectorul-presedinte al Universitatii „Spiru Haret”, sustine ca institutia pe care o conduce prezinta studentilor o oferta similara cu cea a universitatilor din Uniunea Europeana si ca aceasta unitate nu se afla în afara cadrului legal, întrucât Legea nr. 288/2004 prevede ca drepturile conferite de diploma de licenta sunt aceleasi pentru 180-240 de credite transferabile. „Eu respect legea europeana, care are preeminenta în raport cu legislatia nationala. Legea româneasca este valabila pentru cei care au facut-o. Cine vrea sa plateasca un an în plus nu are decât s-o faca!”, a declarat presei Aurelian Bondrea. Însa Legea nr. 288/2004, de care vorbea Aurelian Bondrea, este completata de o hotarâre de Guvern ce stipuleaza numarul minim de credite pentru fiecare domeniu în parte. Astfel, Hotarârea de Guvern nr. 1175/2006, privind organizarea studiilor universitare de licenta, stabileste ca, pentru domeniul studiilor de drept, este necesara obtinerea a 240 de credite transferabile, echivalentul a patru ani de studiu.
„Candidatii sunt ademeniti cu taxe mici”
Un semnal de alarma l-a tras si deputatul Paul Magheru, deputat de Bihor, care a sustinut o interpelare în Camera Deputatilor cu nr. 3180B/23-10-2007, din cadrul Sedintei Camerei Deputatilor din 22 octombrie 2007, intitulata: „Stoparea degradarii învatamântului superior prin proliferarea aberanta a formelor de scolarizare prin frecventa redusa si la distanta la Universitatea «Spiru Haret» din Bucuresti”, care a fost adresata ministrului educatiei, cercetarii si tineretului, Cristian Adomnitei. „Rar mi-a fost dat sa întâlnesc o mai aberanta interpretare a legii decât în scrisoarea deschisa a rectorului Universitatii «Spiru Haret», prof. univ. dr. Aurelian Bondrea, adresata primului-ministru al Guvernului Calin Popescu-Tariceanu. Faptul ca Lega învatamântului nr. 84/1995, la art. 60 alin.(1), stipuleaza ca: «Formele de învatamânt seral, cu frecventa redusa sau la distanta pot fi organizate de institutiile de învatamânt superior care au cursuri de zi», îl «îndrituieste» pe rectorul Universitatii «Spiru Haret», printr-o interpretare eronata si arbitrara, sa dezvolte o retea desantata de filiale, specializari, forme de învatamânt cu frecventa redusa sau la distanta, masterate, cu încalcarea grosolana a legislatiei în vigoare. Or, metodologia de aplicare a Legii nr. 87/2006 privind asigurarea calitatii educatiei, toate ordinele si hotarârile de Guvern stabilesc clar, fara echivoc, ca: «Filialele institutiilor de învatamânt superior, ale facultatilor, specializarilor, indiferent de forma pe care o practica – zi, cu frecventa redusa sau la distanta – sau de localizarea geografica, trebuie sa respecte aceleasi standarde de calitate. Acestea sunt considerate unitati distincte si se supun separat procedurii de evaluare academica si acreditare». La aceasta ora, Universitatea «Spiru Haret» este un colos gaunos, care la unele specializari si forme de învatamânt elibereaza diplome fara acoperire, induce în eroare opinia publica printr-o publicitate labartata, costisitoare, proprie sau apelând la alte mijloace de informare centrala si locale, rasplatite cu banii studentilor. Candidatii sunt ademeniti cu taxe mici, fiindca nu fac mare lucru, multe examene se dau pe baza de referate si lucrari scrise, expediate prin posta si facute numai ei stiu de cine”, se arata în interpelarea deputatului Paul Magheru.
Taxe de 1080 de lei
În anul universitar 2007/2008 unul din trei studenti din România studiaza la Universitatea „Spiru Haret”. Cei care vor sa urmeze cursurile Universitatii „Spiru Haret” au de ales între urmatoarele facultati: drept si administratie publica; educatie fizica si sport; filosofie, stiinte politice si studii culturale; jurnalism, comunicare si relatii publice; finante si banci; geografie si geografia turismului; istorie, muzeologie si arhivistica; limba si literatura romana; limbi si literaturi straine; management financiar contabil; marketing si afaceri economice internationale; muzica; relatii internationale si studii europene; sociologie si asistenta sociala si psihologie. Taxele de scolarizare pentru anul universitar 2008-2009 sunt mult mai mici decât la facultatile de stat: la Facultatea de Medicina Veterinara, unde nu este decât program de învatamânt la zi, taxa este de 2.530 de lei, la Facultatea de Arhitectura si Artelele Spectacolului (Actorie), la fel este numai specializare derulata la zi, taxa este de 1.800 de lei iar la Facultatea de Kinetoterapie si motricitate speciala, unde se poate studia tot numai la zi, taxa este de 1.725 de lei. Facultatea de Educatie fizica si sportiva percepe o taxa de 1.725 de lei la zi, iar la ID si la FR 1.425 de lei. La Faculatatea de Limbi Straine taxa la zi este de 1.725 de lei iar la ID si la FR, 1.425 de lei. La restul facultatilor studentii trebuie sa plateasca 1.380 de lei anual pentru regimul de zi iar la cel de ID si FR 1080 de lei. Ca în mai toate marile orase din tara, si în Cluj-Napoca este un centru al Universitatii „Spiru Haret”, unde Dan Dican este director însa acesta nu a putut fi contactat.
Andreea Mitrica
