Unii îşi abandonează bătrânii în spital până le ies viermii din picioare

Gazeta de Cluj vă prezintă un reportaj cutremurător despre viaţa unui asistent medical al Unitatiii de Primire a Urgenţelor Cluj (UPU) , modul în care viaţa şi moartea se întâlnesc pe holurile spitalului, câteva dintre cazurile cu care acesta s-a confruntat şi ce calităţi trebuie să deţii pentru a putea face faţă.

Ce implică meseria de asistent UPU
Orice profesie sau meserie are părţile ei pozitive şi negative.  Asistentul intervievat  a dorit să îşi păstreze anonimatul, şi, din acest motiv, îl vom numi Z.M. Am încercat să vedem ce presupune să fii asistent medical la o unitate de urgenţe, cu ce trebuie să te obişnuieşti şi peste ce trebuie să treci. Z.M ne-a povestit primele cazuri „grele” cu care s-a confruntat şi cum reuşeşte să treacă peste ele. „ În prima zi a venit un tip care lucra la canalizare. I-a căzut în cap gura de la canal. Îi ieşea creierul pe nas, pe gură, pierduse cam 2 litrii de sânge. Toată urgenţa era plină de sânge.  A venit de la ORL care i-au pus tot felul de tampoane. I-am aspirat sângele şi bucăţi de creier pe nas dar degeaba. A decedat. A murit la neurochirurgie. La noi se preiau cazurile după ce se stabilizează un pic”, declară asistentul.
„ A doua zi nu îmi venea să mă duc la lucru. Am zis că trebuie, până la urmă, să încerc. A doua zi am primit o babă cu o încurcătură de maţe, tot o dat pe mine, şi vomă şi fecale. Când eşti chiar la început este chiar greu, acum, după cinci ani, m-am obişnuit cu sânge, cu tot felul”, relatează Z.M.
Accidente  mortale, sinucideri şi diverse intoxicaţii

Un inginer a picat în puţul liftului, la un bloc nou construit în Mănăştur, lângă parcul Rozelor. Nu a văzut că era întuneric şi a călcat în puţul liftului şi a căzut de la etajul 10. „ Varză” a fost, a mai trăit până a doua zi în terapie intensivă.
Sunt multe cazuri de accidente rutiere, dar cele mai şocante sunt cele ale aşa zişilor „donatori de organe”.  „Un asemenea accident a avut loc pe şoseaua care duce spre Huiedin. Când am ajuns la locul accidentului, motocicleta era pe marginea şoselei, iar corpul victimei era la aproximativ 50 de metrii de acesta. Capul era într-un boschet. Motociclistul a intrat pe un drum cu arătură şi nu a văzut sârma care i-a tăiat capul.  Probabil  avea viteză, dar oricum din cauza sârmei avea capul în cască.” Povesteşte Z.M „Cazurile de persoane intoxicate cu alcool sunt cele mai multe. Într-o zi a venit o tânără de 18 ani aproape în comă alcolică. I-a fost montată o sondă dar ea s-a ridicat la un moment dat de pe targă  şi a început să fugă  înspre doctor. Acesta m-a pus să o legam de targă din nou şi a trebuit să îi facem spălături în gură. Când s-a trezit i-am dat drumul. Nu am mai văzut-o de atunci.”
Despre tentativele de suicid, asistentul ne-a declarat că de cele mai multe ori bărbaţii sunt cei care recurg la această soluţie disperată. „ Cele mai multe cazuri de suicid au loc din cauza femeilor. Unul a încercat să se spânzure dar a fost găsit înc asă de o rudă. Majoritatea încearcă să se spânzure în pădure, prin livezi, şi aceştia sunt mai greu de găsit”. Chiar dacă au mai rar tentative de suicid, şi femeile pot suferii de depresii puternice care să le împingă la acest gest. „ femeile, în general, încearcă să se sinucidă prin medicamente, prin intoxicaţie cu medicamente. În acest caz trebuie să le facem spălături intestinale, gastrice”
„Cazurile de drogaţi nu sunt atât de dese, cam trei – patru pe săptămână. Chair astăzi (11 noiembrie), am avut unul. L-au adus dintre blocuri, din Gheorgheni.  Nu ştiu câţi ani avea, dar era student.  Avea găuri în mână, de la ace. Lor li se face toxicologia, tot, fiindcă acolo apar rezultatele. Sunt care vin direct în comă, care nu ştiu de ei deloc”.

Bătrânii abandonaţi egali cu boschetarii străzii
Accidentele de tot felul şi tentativele de suicid nu sunt singurele cauze care fac ca paturile Unităţii de primire urgenţe (UPU) să fie mereu pline. Foarte multe sunt cazurile în care oamenii  îşi abandonează bătrânii şi îi lasă în voia sorţii. „ De multe ori vin aparţinătorii şi îi lasă în urgenţă (bătrânii-n.r), pentru internare. Noi îi ţinem la aparate, cu medicamente, toate astea costă bani. Şi asta  luni întregi, depinde cât îi ţine organismul, până le ies viermii prin picioare”, ne povesteşte asistentul. Indiferenţa de care dau dovadă rudele în relaţia cu persoanele vârstnice pe care le abandonează sfidează chiar şi cele mai sinistre poveşti de groază. „ La unii le spunem să îi ia casă, dar ei îţi răspund ceva de genul – Lasă-i acolo să moară! Au fost situaţii în care se descompuneau pe targă, se lipea pielea pe targă pur şi simplu intrau în putrefacţie. Aşa ceva în străinătate nu se întâmplă”.
Imaginile de coşmar ale saloanelor pline ochi cu bătrâni abandonaţi ca să moară sunt incredibile. „ Sunt saloane în care şi dacă intrii cu trei măşti, tot miroase a moarte. Odată ce au murit, îi mutăm sus, la autopsie, şi vin alţii”, a declarata Z.M
Asemănătoare bătrânilor abandonaţi este şi situaţia oamenilor străzii, a boschetarilor. Dacă în general se „prezintă” cam patru-cinci pe zi, iarna situaţia este mult mai dramatică. Asistentul UPU ne povesteşte că : „ Iarna vin ingheţaţi, sunt mizerabili de nu îţi vine să pui mâna pe ei. Când trebuie să le faci tratament zilnic doamne fereşte să pui mâna pe ei. Pentru cei care nu au acte vine poliţia şi îi identifică, la fel ca în cazul celor bătuţi”. „ li se umflă faţa de la frig, au diverse infecţii pentru că mănâncă din gunoaie tot felul de mizerii. Sunt boschetari de toate vârstele, de la 20 la 70 de ani, depinde cât trăieşte fiecare”, a mai declarat acesta.
Oamenii străzii sunt un pericol nu numai pentru ei, datorită condiţiilor mizere în care  trăiesc, dar şi pentru ceilalţi bolnavi care trec pragul unităţii de urgenţe.  În mod normal, cazurile de genul ar trebui tratate într-un loc special, nu la UPU. „ Boschetarii vin zilnic, ocupă loc, ca la hotel”, crede Z.M.

Personalul UPU care trebuie să facă faţă tuturor situaţiilor
– 6 medici:
– Dr. Cristian Fedorczuk, medic primar Pediatrie, Doctorand în Științe Medicale, Asistent Universitar la Catedra de Medicină de Urgență din cadrul UMF Cluj-Napoca, Supraspecializare în Gastroeneterologie Pediatrică și Competență în Endoscopie Digestivă Diagnostică în Pediatrie;
– Dr. Daniela Dreghiciu, medic specialist Pediatrie, Doctorand în Științe Medicale, Supraspecializare în Gastroenterologie Pediatrică, Competență în Endoscopie Digestivă Diagnostică în Pediatrie, Competență în Endoscopie Bronșică;
– Dr. Simona Lapuște, medic specialist Medicină de urgență;
– Dr. Cristina Marii, medic specialist Pediatrie, Doctorand în Șiințe Medicale;
– Dr. Sarban Anca, medic specialist Pediatrie.
– 11 asistenți;
– 4 infirmieri;
– 4 brancardieri;
– 2 îngrijitoare de curățenie.

Andrei Tomoş