Ungureanu privatizeaza şi da cu praf in ochi
Guvernul condus de Mihai Ungureanu, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), s-a folosit de tehnica aruncatului cu praf in ochi şi a emis o serie hotarari de guvern prin care a concesionat o parte din resursele ţarii. Subiectul a fost trecut sub tacere, in faţa fiind scoasa fuga şi arestarea deputatului Mihail Boldea. Astfel, aproape “pe sest” au fost concesionate o exploatare de zacamant de cupru, trei perimetre de pe litoral de exploatari petroliere şi s-a discutat şi o schimbare a preţului redevenţelor pentru resurse. Pe deasupra, contractele au articole trecute la secret, pentru ca resursele minerale ale Romaniei sunt, de fapt, moşia guvernanţilor şi a partenerilor de afaceri.
Indiferent de culoarea politica, guvernanţii se pricep extrem de bine sa concesioneze resurse care pot fi considerate puncte strategice: exploatari de gaze, cupru, metale preţioase, petrol, etc. Contractele incheiate au clauze secrete si pot fi considerate paguboase pentru stat şi, implicit, pentru platitorii de taxe şi impozite.
Inca din 2005, Curtea de Conturi a Romaniei a aratat intr-un raport ca statul pierde de pe urma concesionarilor de resurse. Potrivit unui audit de performanţa privind concesionarea zacamintelor de petrol, realizat de Curtea de Conturi in 2005, incasarile din redevenţe, inregistrate de Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale (ANRM), s-au situat la un nivel foarte mic, ceea ce a dus la un efect de diminuare considerabila a incasarilor la bugetul de stat. “S-a constatat faptul ca, la aproximativ 80% din concesionarile de zacaminte petrolifere, ponderea cea mai mare o reprezinta companiile concesionare care se incadreaza la nivelul cel mai redus de stabilire a redevenţei petroliere, respectiv sub 10.000 de tone pentru fiecare trimestru. Conform acordurilor petroliere, investiţiile efectuate s-au situat in majoritatea cazurilor sub nivelul prevazut in programele anuale (…). Titularii acordurilor nu şi-au realizat la termen programul minimal de lucrari propus şi avizat", precizeaza raportul. Lipsa infuziei de capital a dus la derularea activitaţilor de explorare şi exploatare cu utilaje şi echipamente invechite şi "depaşite moral". Acest lucru s-a repercutat indeosebi asupra capacitaţilor de producţie, dar şi asupra mediului inconjurator. "Continuarea utilizarii acestor tehnologii şi echipamente menţine şi amplifica riscul producerii unor pagube insemnate pentru mediul inconjurator şi comunitaţile locale", precizeaza auditul Curţii de Conturi.
Cu toate acestea, Guvernul a continuat sa concesioneze perimetre de exploatare chiar daca afacerile se dovedesc paguboase pentru stat.
Spre exemplu, la sfarşitul lunii martie, in Monitorul Oficial au fost publicate trei hotarari de guvern prin care unei companii americane i se acorda dreptul de a exploata petrolul din trei perimetre dobrogene (Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti), asta in condiţiile in care compania respectiva a negociat şi cu statul bulgar, dar guvernul vecin nu a acceptat. aceste hotarari nu au fost anunţate public inainte. In vederea negocierilor au avut loc intalniri intre premierul Mihai Razvan Ungureanu şi reprezentanţii companiei americane Chevron şi ambasadorul SUA la Bucureşti. Potrivit agenţiei Mediafax, la intrevedere s-ar fi discutat şi despre gazele de şist, insa Guvernul nu a pomenit nimic despre acest subiect fierbinte. ”Tom Host, Country Manager Chevron Romania, a reafirmat angajamentul companiei de a respecta cele mai inalte standardele de securitate şi de protecţia mediului. Intalnirea face parte din demersurile premierului de consultare a mediului de afaceri şi a principalelor companii prezente in Romania”, s-a limitat Executivul sa precizeze referitor la intalnire.
Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, şi preşedintele Traian Basescu a fost vizitat de reprezentanţii Chevron, iar la inceputul lunii martie, şeful statului a menţionat,. Intr-un discurs in Parlament potenţialul economic al exploatarii gazelor de şist.
Cuprul dispare, Boldea apare
Cu toate acestea, intreaga atenţie a fost dirijata catre fuga şi arestarea deputatului Mihail Boldea, acuzat de corupţie. Astfel, Executivul a putut privatiza in cateva zile compania Cupru Min Abrud, care se ocupa de exploatarea cuprului din zona. Privatizarea a avut loc tot la sfarşitul lunii trecute şi, ţinand cont de faptul ca zacamantul este evaluat la peste 5 miliarde de euro, iar Guvernul a concesionat exploatarea pentru 200 de milioane de euro, afacerea pare paguboasa. Mai mult, contractul este secretizat iar compania care a preluat concesiunea este una canadiana. Ideea acestei privatizari le-a aparut guvernanţilor in 2008, cand statul s-a angajat faţa de fondul Monetar sa privatizeze Cupru Min pana in aprilie.
“Prin privatizarea acestei societaţi s-a avut in vedere continuarea activitaţii de exploatare a minereului cuprifer in zona Roşia Poieni, atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor tehnologice şi de mediu şi implicit pastrarea şi crearea de noi locuri de munca, precum şi asigurarea dezvoltarii pe orizontala a activitaţilor industriale in zona”, susţine Ministerul Economiei.
Roman Copper Corp, firma care a cumparat exploatarea de cupru este din Canada şi pare o apariţie noua in Romania, unde este reprezentata de firma de avocatura Mararu&Mararu. Conform avocaţilor, societatea a fost fondata de banca de investiţii Bayfront Capital Partners (Toronto), specializata in finanţarea de proiecte miniere pe cele cinci continente. Compania Roman Copper Corp. a fost infiinţata in noiembrie 2011, special pentru a licita cumpararea Cupru Min, iar reprezentanţii statului roman recunosc ca nu cunosc mai nimic despre acţionarii firmei. ”Nu ştim cine se afla in spatele acestei firme, pentru ca nu suntem serviciu de informaţii, dar daca era ceva suspect am fi fost informaţi. Nu vine nimeni sa işi bata joc de banii sai”, a spus Florin Vladan, preşedintele Oficiului pentru Participaţiile Statului şi Privatizarii in Industrie (OPSPI). Potrivit acestuia, firma canadiana va trebui sa mai investeasca circa 90 de milioane de euro pentru a putea extrage cupru.
Ordonanţa intarziata pentru americani şi canadieni
Tot la sfarşitul lunii trecute, Guvernul Ungureanu a reintrodus spre avizare un proiect pe care Guvernul Boc il avizase, dar nu l-a publicat in Monitorul Oficial pentru a putea in vigoare. Este vorba de o Ordonanţa de urgenţa privind majorarea redevenţelor la minereuri feroase şi neferoase, aur, platina şi argint transportul şi tranzitul petrolului, ordonanţa pe care Guvernul Boc ar fi putut sa o publice in Monitorul Oficial inca de la inceputul anului, dar se pare ca factorii decizionali au aşteptat aceste patru contracte (cele trei concesionari de exploatari petroliere şi privatizarea Cupru Min). Ordonanţa anunţata de guvernul Emil Boc prevedea dublarea redevenţei pentru aur, platina şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum carbunele şi apele minerale, o cota de 20% din taxe urmand sa fie cedata autoritaţilor locale. Actul normativ prevede creşterea redevenţelor la 6% pentru producţia de carbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pamanturi rare, pietre preţioase şi semipreţioase, dar şi pentru ape minerale terapeutice, ape termo-mininerale, ape geotermale şi gazele care le insoţesc, gaze necombustibile, namoluri şi turbe terapeutice şi la 8% din valoarea producţiei pentru minereuri de metale nobile.
Din categoria minereurilor metale nobile fac parte argintul, aurul, mercurul şi metalele platinice (ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu şi platina). Redevenţa miniera cuvenita bugetului de stat pentru ape minerale naturale se stabileşte la sursa, in echivalentul a 6 euro/1.000 litri, la cursul BNR de la data plaţii, se arata in ordonanţa.
In acelaşi timp, redevenţele pentru veniturile brute realizate din transportul şi tranzitul petrolului vor creşte de la 10 la 15%, iar cele pentru inmagazinarea subterana a gazelor de la 3% la 5%. Astfel, de vreme ce aceste contracte paguboase incheiate de statul roman au fost parafate inainte de publicarea majorarilor de redevenţe in Monitorul Oficial, ele nu intra sub incidenţa acestei Ordonanţe. Au de caştigat canadienii care au cumparat Cupru Min, americanii de la Chevorn şi, poate, anumiţi membri ai Guvernului. Restul romanilor, avem de pierdut.
Razvan Robu
