Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 21 februarie 2014, în procesul pe care Uniunea Naţională a Barourilor din România, condusă de avocatul Pompiliu Bota, l-a intentat Ministerului Justiţiei şi Vivianei Onacă, director al Direcţiei Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară din cadrul aceluiaşi minister, proces prin care se solicita anularea actului administrativ nr.33860/07.05.2013 şi admiterea cererii formulate. De asemenea, Curtea “obligă intimata să soluţioneze cererea nr.71541/06.08.2013. Ia act de renunţarea petentei la capătul de cerere privind daunele morale”. Hotărârea nr. 604/2014 21.02.2014 a CAB nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.
Prin decizia luată, Ministerul Justiţiei este practic obligat de Curtea de Apel Bucureşti să recunoască faptul ca Uniunea Naţională a Barourilor din România – structura Bota a fost înfiinţată în temeiul Legii nr.51/1995 şi funcţionează în deplină legalitate, structura fiind oficial recunoscută pe plan internaţional. Anterior deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti au mai existat şi alte hotărâri ale instanţelor din ţară şi chiar de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au stabilit faptul că UNBR – aripa Bota, a fost înfiinţată în baza Legii 51/1995, avocaţii înscrişi în acest Barou având dreptul de a-şi desfăşura activitatea beneficiind de drepturi depline.
Pe de altă parte, Viviana Onacă a precizat avocaţilor italieni, în comunicatul nr.33860 emis pe 7 mai 2014 de către Ministerul Justiţiei prin Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, al cărei preşedinte era şi transmis Ordinului Avocaţilor din Tivoli-Italia, că “UNBR- structura Bota nu a fost înfiinţată în temeiul Legii nr.51/1995 şi, prin urmare, nu este recunoscută oficial (legal)”. Adresa respectivă a fost transmisă unui ordin al avocaţilor din Italia, care ceruseră clarificări despre UNBR, aripa Bota, ca urmare a faptului că mai mulţi juriști italieni, în dorinţa de a deveni avocaţi europeni, intenţionau să susţină examenul de primire în profesie la Bucureşti, în această structură.
Drept urmare, structura UNBR condusă de Pompiliu Bota a depus la Ministerul Justiţiei, pe 6 august 2013, o plângere prealabilă în care solicita ministrului Robert Cazanciuc revocarea comunicatului oficial în care se afirma că UNBR – structura Bota nu a fost înfiinţată legal şi că, în ţară, nu este recunoscută în mod oficial.
“Aceste afirmaţii mincinoase, dar formulate cu un pronunţat caracter de certitudine de către Ministerul Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, au drept scop manipularea avocaţilor în special şi a opiniei publice în general în scopul acreditării şi impunerii unei ipoteze nereale cu privire la înfiinţarea, funcţionarea şi recunoaşterea UNBR-structura Bota, dar şi cu privire la nelegalitatea exercitării profesiei de către avocaţii primiţi în profesie de această structură, favorizând implicit Uniunea Naţională a Barourilor din România cu sediul în Palatul de Justiţie, Splaiul Independenţei nr. 5 , sector 5.
Emitentul comunicat atacat, respectiv Ministerul Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară încearcă argumentarea opiniei sale prin introducerea în fila nr. 3 a comunicatului a textului următor: Din informaţiile pe care le deţinem dl. Pompiliu Bota a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii. (…) A aprecia că numai Uniunea Naţională a Barourilor din România cu sediul în Palatul de Justiţie, Splaiul Independenţei nr. 5, sector 5, este înfiinţată şi funcţionează în mod legal, are ca urmare nesocotirea prevederilor art.16 din Constituţia României referitoare la egalitatea în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice, favorizând în acest fel altă entitate pe care o apreciază ca recunoscută oficial. De asemenea consider că Ministerul Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară prin aprecierile făcute la adresa UNBR cu sediul în Bucureşti, str. Academiei, nr. 4-6, sector 3, CIF 20626000, intenţionează să restricţioneze dreptul la muncă, la alegerea profesiei precum şi la libertatea alegerii locului de muncă a avocaţilor din UNBR-structura Bota drepturi garantate de art.41 din Constituţia României, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”.
Plângerea lui Bota a rămas fără răspuns, aşa încât UNBR – aripa Bota a acţionat în judecată Ministerul Justiţiei şi pe cea care a semnat documentul controversat, Viviana Onacă, în calitatea sa de director al Direcţiei Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiţiei. UNBR – aripa Bota, prin reprezentantul legal solicitat constatarea refuzului nejustificat al Ministerului de Justiţie de soluţionare a cererii şi obligarea pârâţilor să soluţioneze cererea adresată, în sensul comunicării înscrisurilor solicitate. Aşa cum am arătat mai sus, completul de judecată al Curţii de Apel Bucureşti a admis plângerea şi a soluţionat-o în favoarea petentului.
Imaginea UNBR în presa olandeză
În încercare de a se face ascultaţi în Europa, reprezentanţii UNBR sectorul Bota, a adus cazul în atenţia presei olandeze. Astfel, un titlu foarte dur la adresa României a apărut recent în publicaţia olandeză online Z24: ”România coruptă nu are ce căuta în Schengen!”. Articolul semnala problema reglementării statutului şi a hărţuirii avocaţilor din Baroul Bota şi avea ca punct de plecare greva foamei în care intraseră, în urma câteva zile, o serie de avocaţi ai Baroului Bota, în semn de protest faţă de discriminarea la care sunt supuşi în anumite instanţe din România, ceea ce îi împiedică să îşi exercite profesia. ”Autorităţile care ar putea tranşa, în orice fel, situaţia acestui Barou, care nici nu este declarat în afara legii, dar ai cărui avocaţi nu sunt recunoscuţi de toate instanţele, nu vor să se implice în rezolvarea situaţiei, astfel încât, de zece ani de zile, între barourile tradiţionale şi cele înfiinţate de Pompiliu Bota, se duce un război fără sfârşit, ei acuzându-se reciproc de funcţionare în afara legii, existând mii de plângeri penale formulate de ambele părţi. Barourile Bota numără în prezent circa 5.000 de avocaţi care practică avocatura atât în România, cât şi în alte state ale Europei” , se arată în articolul citat.
