Un român din trei va beneficia de reabilitarea termică a locuinţei

Programul de reabilitare termică a locuinţei este conceput să producă efecte în ceea ce priveşte economisirea de energie la nivel naţional şi în acelaşi timp să se reducă cheltuielile cu încălzirea pentru fiecare locuinţă.

Această propunere legislativă vine la puţin timp după ce 11 oraşe din România au semnat, la Bruxelles, „Pactul Primarilor“, la iniţiativa Comisiei Europene. Prin semnarea Pactului, până în anul 2020, reprezentanţii fiecăruia dintre cele 210 oraşe semnatare s-au angajat să contribuie la îndeplinirea obiectivului energetic al Uniunii Europene, de reducere cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon. În acest sens, o atenţie deosebită trebuie acordată reabilitării termice a blocurilor, rezultând astfel un consum redus de energie şi implicit mai puţină poluare.

În Bistriţa până în momentul de faţă nu a fost reabilitat termic niciun bloc de locuinţe, dar există 200 de cereri ale asociaţiilor de proprietari în acest sens. Asociaţiile, însă, nu au reuşit să colecteze acel procentul necesar, care le revine acestora pentru contribuţia la costurile lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor.

Guvernul sare în ajutor

Reuşita acestui program naţional care se întinde pe câţiva ani, este foarte importantă în perspectiva dezvoltării durabile a comunităţilor locale, şi de a reduce consumul de energie la nivel global. Acest lucru se realizează în principal şi prin reabilitarea termică a locuinţelor.

Acest program a fost foarte dezbătut de către Guvern şi în special de către ministrul Dezvoltării regionale şi locuinţei, Vasile Blaga, care a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că ar fi nevoie de 11 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a aproximativ trei milioane de apartamente.
Guvernul şi-a ridicat la 50 la sută contribuţia în programul de reabilitare termică a locuinţelor. În noua formulă, asociaţiile de proprietari vin în program cu 20 la sută din costuri, urmând ca diferenţa de 30 la sută să fie suportată de administraţiile locale. Se oferă totodată posibilitatea administraţiilor locale ca din fondurile lor să plătească şi cota de 20 la sută a populaţiei, acolo unde asociaţiile de proprietari.

Reabilitarea termică a locuinţelor reprezintă un proiect extrem de important, cu mai mulţi bani anul acesta, care pe de o parte, va da locuri de muncă, va da economiei comenzi, şi pe de altă parte, cetăţenilor le va da o economie la factura de energie termică de cel puţin 30 la sută.

În 2008 mai mult de jumătate dintre locuinţele existente au avut nevoie de intervenţii de reabilitare termică. În prealabil au fost reabilitate 1.887 apartamente, iar alte 1.627 sunt în diferite stadii de execuţie şi vor fi finalizate anul acesta, bugetul pentru 2008 fiind de circa 22 milioane lei.
În următorii patru ani, vor fi reabilitate toate imobilele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de program. Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei (MDRL), a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, în 12.02.2009.

Totuşi, acest program este destinat doar blocurilor de locuinţe, nu şi caselor. Deci, nu toţi cetăţenii se bucură de aceeaşi atenţie din partea Guvernului. Astfel, doar persoanele care stau la bloc vor beneficia de acest ajutor din partea statului, deşi o parte însemnată a populaţiei locuieşte la casă.
Statul contribuie cu 80% din costurile izolării termice doar în cazul blocurilor de locuinţe, nu şi al caselor. La fel, subvenţia de 90% acordată pentru instalarea de panouri solare este valabilă doar pentru instituţii şi asociaţii de locatari.

România deţine cel mai mare număr de locuinţe în blocuri de prefabricate dintre toate ţările Europei Centrale: 2,4 milioane apartamente.

În general la fiecare apartament locuieşte, o familie, constituită într-o gospodărie.

Conform Institutului Naţional de Statistică, prin gospodărie se înţelege un grup de două sau mai multe persoane, care în mod obişnuit locuiesc împreună. În România, o familie este compusă în medie din trei persoane.

Aşadar, un simplu calcul estimativ arată că în ţara noastră circa şapte milioane de oameni ar locui în apartamente, la bloc. Adică aproximativ 33% din populaţia totală a României.

Cu alte cuvinte, din banii de la bugetul de stat, ai tuturor, destinaţi de Guvern reabilitării locuinţelor va beneficia doar un român din trei, doar pentru faptul că locuieşte la bloc, şi nu la casă.

Familiile sărace au posibilitatea de gratuitate

Ministrul Dezvoltării a mai propus ca, în cazul în care primăriile dispun de fonduri, să plătească şi cei 20 la sută, care reprezintă contribuţia asociaţiilor de proprietari. Acestea ar urma ca, într-un termen scurt, să îşi primească banii înapoi, ca urmare a unor hotărâri ale consiliilor locale.
Ministrul Dezvoltării susţine că în noul proiect va cere sa se realizeze obligatoriu izolarea exterioară a clădirilor, schimbarea geamurilor şi a uşilor, hidroizolare şi altele.

Soluţii, după buzunar

Printr-un perete izolat termic pierderile de căldură se reduc cu peste 50%, deoarece un strat de 4 cm de vată minerală sau polistiren expandat izolează termic mai bine decât un perete din cărămidă de 40 cm grosime.

Există şi soluţii care sunt mai puţin costisitoare precum reducerea treptată a pierderilor, plăci izolante amplasate în spatele caloriferelor, etanşarea uşilor şi a ferestrelor.

Soluţii ieftine ar mai fi şi înlocuirea robinetelor defecte, spălarea pe interior a caloriferelor etc.
O soluţie mai scumpă ar fi reabilitarea termică a blocurilor prin izolare pe exterior şi înlocuirea tuturor instalaţiilor termice şi de apă caldă pe interior. Această variantă, costă circa 2.000 de euro de apartament, însă este cea mai eficientă.
O altă soluţie pentru pierderile de căldură ar fi cea de reabilitarea termică a ferestrelor. Acestea, în majoritate, sunt din lemn, ceea ce a făcut ca pierderile de energie termică să fie destul de mari. Părţile vitrate sunt cele mai mari suprafeţe prin care se fac scurgerile de energie, de aceea este necesar să fie utilizate sisteme, pentru tâmplărie, cu un coeficient detransfer termic destul de mic sub 2 W/mpK.

Pe lângă acest ansamblu care trebuie montat conform specificaţiilor tehnice ale fiecărui proiect de reabilitare termică a faţadei, ele trebuie să fie echipate la exterior cu glafuri pentru a împiedica pătrunderea apei din exterior în interior, scurgerea apei de la precipitaţii pe suprafaţa faţadei care ar duce la murdărirea acesteia.

Principalele probleme, însă, le reprezintă vârsta clădirilor şi modul în care au fost realizate blocurile din România.

Paul Bucur