Pe 18 februarie 2016, 11 persoane din Bistrița-Năsăud erau reținute pentru braconaj, în urma unor percheziții derulate de polițiști pe Valea Someșului, dintre care trei au fost arestate preventiv. Două luni mai târziu, procurorii au trimis în judecată șapte persoane din totalul celor anchetate. Procesul pe fond a durat doi ani, la finele lunii august 2018 magistrații de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au pronunțat sentințele, cea mai drastică fiind 12 ani de închisoare. Cel condamnat la ani grei de pușcărie se numește Vasile Alexi, care a fost acuzat de procurori de mai multe infracțiuni de braconaj, deținere ilegală de arme, dar și de tentativă de omor. La data pronunțării sentinței, bărbatul mai avea la activ o condamnare de 6 ani de închisoare pentru tentativă de omor, pedeapsă primită în 2017 și care a contribuit la cea de a doua. După apelul judecat la Curtea de Apel Cluj, bărbatul a reușit să obțină o pedeapsă mai mică cu doi ani, astfel că s-a ales cu “doar” 10 ani și 4 luni de închisoare. Acum a reușit să mai taie alți 2 ani, astfel că în acest moment poate fi liberat condiționat.
Pe 19 februarie 2016, o știre a încins publicațiile locale, după ce polițiștii au anunțat faptul că, înainte cu o zi, au derulat o serie de percheziții, fiind vizate 18 persoane, cu vârste cuprinse între 22 de ani şi 57 de ani, bănuite că ar fi introdus ilegal, pe teritoriul României, arme de vânătoare, pe care le-ar fi folosit pentru comiterea unor fapte de braconaj cinegetic pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud. Oamenii legii au ridicat 20.000 de lei, o armă de vânătoare, cartuşe letale, lunete şi accesorii pentru arme de foc, carne de vânat, trofee, articole pirotehnice şi alcool. După percheziții, 11 persoane au fost reținute pentru 24 de ore, ulterior, trei dintre acestea fiind arestate preventiv, celelalte opt fiind puse sub control judiciar. Pe 13 aprilie 2016, au fost trimise în judecată șapte persoane.
În toată această poveste, cap de afiș este un bărbat din Parva: Vasile Alexi. La data trimiterii sale în judecată, bărbatul mai era judecat, începând cu iulie 2014, pentru o tentativă de omor, când cu niște rude ale sale i-au bătut crunt cu parii și cu un târnăcop pe niște consăteni de-ai lor. Acesta dosar s-a finalizat în februarie 2017 cu 6 ani de închisoare pentru Alexi. Numai că bărbatul a ajuns cu un an mai devreme după gratii, după ce judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud le-au admis procurorilor propunerea de arestare preventivă a acestuia în dosarul de braconaj.
A tras cu arma să-l sperie pe paznic
Din motivarea sentinței pronunțată în 2018 de Tribunalul Bistrița-Năsăud, reiese faptul că, Vasile Alexi era sub supravegherea anchetatorilor încă din 2011, când, într-o noapte de final de august, a fost la vânătoare, ilegală evident, pe fondul de vânătoare de la Șieu Măgheruș, mai precis pe pășunea Caila, unde a braconat trei căpriori, prejudiciu stabilit la 10.500 de euro. În acea noapte paznicul fondului de vânătoare, după ce a fost anunțat de un martor care se afla întâmplător în zona respectivă, l-a surprins pe Alexi în toiul acțiunii, astfel că a fost amenințat cu moartea de către părvean. Amenințările nu au fost doar vorbe în vânt, fiindcă Alexi a tras cu arma „cel puțin trei focuri de armă” în direcția paznicului, un glonț zburând pe deasupra capului acestuia, iar cel de-al doilea a lovit arma pe care o purta asupra lui, conform procurorilor, “degradând foița înălțătorului”.
“În timpul incidentului, inculpatul Alexi Vasile a proferat amenințări cu moartea la adresa lui C. D. (“nu te apropia că te împușc!”, respectiv ”te împușc în cap ! ”).
Procedând în această modalitate inculpatul Alexi Vasile a reușit să-și asigure scăparea, folosind arma de vânătoare pe care o deținea ilegal și periclitând viața numitului C. D.”, se arată în documentului instanței.
Pentru această faptă, Alexi a fost acuzat, din nou, de tentativă de omor, pedeapsa aplicată de judecători fiind de 5 ani de închisoare.
La Bistrița, condamnat la 12 ani de pușcărie! La Cluj i s-au tăiat 2 ani
Însă în acest dosar, părveanul a fost “încununat” și cu alte acuzații: braconaj cinegetic (4 fapte) – pentru care a primit, pentru 3 fapte câte 2 ani de închisoare, iar pentru una, un an de închisoare; nerespectarea regimului armelor și munițiilor (4 fapte) pentru fiecare faptă încasând câte un an de închisoare, și uz de armă fără drept (3 fapte), pentru fiecare faptă fiind condamnat la câte un an de închisoare.
La final i s-a adăugat pedeapsa de 6 ani de închisoare pentru tentativa de omor comisă asupra consătenilor lui, astfel că a rezultat o pedeapsă de 12 ani și 4 luni de închisoare.
În apel, la Curtea de Apel Cluj, Alexi a reușit, în 2019, să obțină reducerea pedepselor, el fiind achitat pentru două fapte de braconaj, acestea fiind comise în anul 2006, astfel că erau deja prescrise. Pentru celelalte două, comise în 2011 și 2013, judecătorii clujeni i-au redus pedepsele de la câte 2 ani la câte un an. Tot atunci, Alexi a fost achitat și pentru o faptă de uz de armă fără drept, comisă în 2011, și aceasta fiind prescrisă la data derulării procesului. Pedeapsa rezultantă a fost mai mică cu circa 2 ani decât cea de la Bistrița, de 10 ani și 4 luni de închisoare.
Deciziile CRR salvatoare
În luna iunie a acestui an, Vasile Alexi a depus la Curtea de Apel Cluj o contestație în anulare a sentinței definitive, pronunțată de aceeași instanță în 2019, având la bază deciziile CCR din 2018 și 2022 cu privire la prescrierea unor fapte, în cazul acesta cele de braconaj, uz de armă fără drept și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Iar magistrații clujeni i-au admis contestația și astfel Alexi a mai scăpat de încă 2 ani de închisoare pe care ar fi trebuit să îi execute, fiindcă faptele respective se prescriseseră în intervalul scurs de la pronunțarea sentinței Tribunalului Bistrița-Năsăud până la pronunțarea sentinței Curții de Apel Cluj.
“În esenţă, contestatorul invocă faptul că la data pronunţării deciziei penale contestate era împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011), braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, „c”, „l” şi „m” din Legea nr.407/2006 modif. şi rep., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011); nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013), la pedeapsa de 1(un) an închisoare; braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, “c” şi “f” din Legea nr. 407/2006 modif., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 77 lit. “a” şi art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013); uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013); nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la sfârşitul anului 2013-începutul anului 2014); uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen. (faptă comisă în 2 sept. 2014); nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen. (faptă comisă în cursul anului 2014) calculate în lumina dispoziţiilor Deciziei CCR nr. 297/2018, astfel cum aceasta a fost lămurită prin Decizia CCR 358/2022.
Contestația în anulare este calea extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale, fiind o cale de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură (error in procedendo).
Prin urmare, în primul rând, trebuie lămurit dacă pretinsa eroare comisă de instanţa de apel, constând în omisiunea de a se pronunţa asupra prescripţiei răspunderii penale, reprezintă o eroare de procedură, sau o eroare de judecată. (…)
În legătură cu modul de interpretare a deciziilor CCR nr. 297/2018 şi 358/2022, Curtea reţine următoarele: Prin decizia nr. ### din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.155 alin. (1) din Codul penal (…), Curtea Constituţională a admis exceptia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională, deoarece respectivele dispoziţii legale „31. (…) sunt lipsite de previzibilitate si, totodată, contrare principiului legalităţii incriminării, întrucat sintagma „oricarui act de procedură” din cuprinsul acestora are in vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii sale penale”. Prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal (…), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat ca dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale în ansamblul lor. Pentru a decide astfel, instanţa de contencios constituţional a reţinut că „55. (…) Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 sancţioneaza «solutia legislativa» pe care textul de lege criticat o conţinea, astfel ca, (…), aceasta nu va putea fi încadrată în categoria deciziilor interpretative/cu rezerva de interpretare.”, ci „61. (…), prin efectele pe care le produce, (…) împrumută natura juridica a unei decizii simple/extreme, întrucat, constatând neconstituţionalitatea faptului ca întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale se realiza prin îndeplinirea «oricărui act de procedura în cauză», Curtea a sancţionat unica soluţie legislativă pe care dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal o reglementau”. Prin ordonanţa de urgenţă nr. 71 din 30 mai 2022 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 30 mai 2022 textul art. 155, alin. 1 din Codul penal a fost modificat în sensul dispus de Curtea Constituţională, după cum urmează: Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.
În consecinţă, observăm că pe parcursul judecăţii, a existat o succesiune de legi penale referitoare la cauzele de întrerupere a răspunderii penale. Dintre acestea, cea mai favorabilă inculpatului este cea aflată în vigoare în perioada 25.06.2018-30.05.2022, care nu prevedea nici un caz de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale. Potrivit unei practici constate ale instanţei de contencios constituţional şi a instanţei supreme, prescripţia răspunderii penale este o instituţie ce aparţine dreptului material, putând aşadar retroactiva (decizia CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018, par 27, Decizia CCR nr. 1092 din 18 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 67 din 31 ianuarie 2013 Decizia ICCJ nr. 2/2014 din 14/04/2014, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Decizia ICCJ nr. 235/2019 din 08/07/2019, Decizia ICCJ, nr. 174/RC din 15 mai 2019).
Modul în care Ministerul Public interpretează cele două decizii ale Curţii Constituţionale ar putea fi primit doar în ipoteza în care prescripţia răspunderii penale ar aparţine dreptului procesual penal. În lipsa unor cauze de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, termenele generale de prescripţie curg nestingherit de la data comiterii infracţiunilor, iar împlinirea lor atrage prescripţia răspunderii penale. Făcând aplicarea principiilor enunţate anterior în cauza de faţă, constatăm că pentru următoarele infracţiuni a intervenit prescripţia răsăunderii penale anterior pronunţării deciziei contestate:
1.infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011);
2. braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, „c”, „l” şi „m” din Legea nr.407/2006 modif. şi rep., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011);
3. nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013);
4. braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, “c” şi “f” din Legea nr. 407/2006 modif., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 77 lit. “a” şi art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013);
5. uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013);
6. nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la sfârşitul anului 2013-începutul anului 2014);
7. uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen. (faptă comisă în 2 sept. 2014).
În raport de limitele de pedeapsă prevăzute pentru aceste infracţiuni, termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru fiecare dintre aceste infracţiuni este de 5 ani şi curge de la data comiterii/epuizării infracţiunii.
Având în vedere că decizia contestată a fost pronunţată la data de 3 decembrie 2019, observăm cu uşurinţă că acesta era împlinit pentru fiecare dintre acestea. În schimb, reţinem că termenul de prescripţie al răspunerii penale nu era împlinit pentru infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen. (faptă comisă în cursul anului 2014). Din moment ce s-a reţinut că infracţiunea a fost comisă în cursul anului 2014, înseamnă că s-a epuizat doar la data 31 decembrie a respectivului an. Limitele impuse de natura juridică a contestaţiei în anulare, şi anume aceea de cale de atac de anulare şi retractare însă strict pentru erori de procedură, împiedică stabilirea cu mai mare precizie a perioadei în care a fost comisă infracţiunea, acest aspect constituind unul de fond. Prin urmare, Curtea este ţinută de cele reţinute de instanţa de apel, în această privinţă. Faţă de toate acestea, se va admite contestaţia în anulare formulată, astfel că decizia contestată va fi defiinţată în privinţa omisiunii reţinerii incidenţei cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. (prescripţia răspunderii penale) pentru cele 7 infracţiuni enumerate, şi rejudecând în aceste limite, în temeiul art. 396 alin. 6 cu trimitere la art. 16 alin. 1 lit. f din C.pr.pen. se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Alexi Vasile pentru acestea.
Soluţia de încetare a procesului pentru pentru o parte dintre infracţiunile imputate, impune refacerea operaţiunii de contopire a pedepselor după cum urmează: Potrivit disp. art. 39 alin. 1 lit. b, C. pen. şi art. 45 al.3 lit.a, C. pen. se vor contopi pedepsele de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b şi d C.penal pe o durată de 3 ani, 1 an închisoare (ambele aplicate inculpatului în prezenta cauză) şi de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b şi d C.penal pe o durată de 3 ani (aplicată prin sp nr. 72 din 14 iunie 2016, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud), prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 6 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse), în final inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b şi d C.penal pe o durată de 3 ani.
În baza disp. art. 72 Cod penal, se va deduce din pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, reţinerea din data de 6 mai 2013 şi perioada executată din data de 18 februarie 2016 la zi. Se va dispune anularea mandatului de executare a pedepsei nr. 171/04.12.2019 emis de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi emiterea unui nou mandat în baza dispoziţiilor prezentei decizii.
Se vor menţine restul dispoziţiilor deciziei contestate”, se arată în sentința Curții de Apel Cluj.
Poate fi liberat condiționat
În acest moment, Alexi are deja executați 6 ani de închisoare, ținând cont de faptul că el a ajuns după gratii în 2016 după ce a fost arestat preventiv și acolo a rămas până la pronunțarea sentinței definitive în 2019. Drept urmare este foarte posibil ca în curând acesta să fie liberat condiționat, având în vedere că poate cere asta după efectuarea a cel puțin două treimi din pedeapsa aplicată, fracție deja depășită cu câteva luni în cazul lui Alexi.
