Un nou tip de impozit forfetar ar putea fi introdus în legislaţia românească

În legislaţia fiscală românească ar putea fi introdus un nou tip de impozit, potrivit unui proiect de lege înscris pe ordinea de zi a senatorilor. Mai exact, este vorba despre fostul impozit forfetar, care ar urma să se aplice, conform documentului, pentru hotelurile, barurile şi restaurantele cu o cifră de afaceri anuală netă de până la cinci milioane de euro şi un număr mediu anual de salariaţi mai mic sau egal cu 250.

Propunerea legislativă privind impozitul specific unor activităţi este propusă spre adoptare în şedinţa de astăzi a Senatului, care este prima Cameră sesizată.

Potrivit proiectului de lege aflat astăzi pe ordinea de zi a senatorilor, contribuabilii vor trebui să aibă înscrisă în actele constitutive, ca activitate principală sau secundară, una dintre următoarele activităţi corespunzătoare codurilor CAEN:

5510 – „Hoteluri și alte facilități de cazare similare”;
5520 – „Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”;
5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”;
5590 – „Alte servicii de cazare”;
5610 – „Restaurante”;
5621 – „Activități de alimentatie (catering) pentru evenimente”;
5629 – „Alte servicii de alimentație n.c.a.”;
5630 – „Baruri și alte activități de servire a băuturilor”.

De asemenea, contribuabilii vor trebui să realizeze, conform datelor din situaţiile financiare anuale/ raportările contabile anuale, o cifră de afaceri anuală netă, în echivalent lei, de până la 5 milioane de euro.

O altă condiţie care trebuie îndeplinită este ca persoanele juridice să aibă o pondere, în total venituri, de peste 70%, a veniturilor obţinute din desfăşurarea activităţilor corespunzătoare codurilor CAEN menţionate anterior.

Proiectul de lege prevede că la stabilirea acestor venituri, în funcţie de care se va determina ponderea de 70%, nu se vor lua în calcul:
-veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
-veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
-veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
-veniturile din subvenţii;
-veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
-veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
-veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
-veniturile aferente reducerilor comerciale acordate.

Printre condiţiile pe care firmele trebuie să le îndeplinească pentru a putea plăti impozitul specific se numără şi cele potrivit cărora trebuie să aibă un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250 şi să nu se afle în procedură de lichidare.

Declararea şi plata impozitului specific ar urma să se efectueze trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care datorează impozitul. Suma de plată va reprezenta o pătrime din impozitul specific anual.

Excepţie de la această regulă ar putea face însă contribuabilii care încetează să existe în cursul anului. Astfel, aceştia urmează să declare şi să plătească impozitul specific până la data încheierii perioadei impozabile, potrivit legii, luând în calcul, dacă este cazul, şi impozitul specific declarat şi plătit în trimestrele anterioare.

Totodată, proiectul de act normativ prevede reguli de aplicare şi pentru contribuabilii care doresc să îşi schimbe sistemul de impozitare.