Un român de 36 de ani, membru al influentului clan Cârpaci din Timișoara, a fost omorât în bătaie în timpul unei nunți organizate în Germania. Atacul ar fi fost comis de un rival al familiei, iar anchetatorii germani iau în calcul o reglare de conturi între clanuri.
Scene de coșmar au avut loc în localitatea Viersen din Germania, unde o nuntă românească s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă. Un bărbat în vârstă de 36 de ani, membru al temutului clan Cârpaci din Timișoara, a fost omorât în bătaie de un alt român, cu care se afla în conflict de mai mult timp.
Potrivit primelor informații, altercația a izbucnit în parcarea localului unde avea loc petrecerea, iar victima a fost lovită cu violență extremă până când și-a pierdut viața. Medicii sosiți la fața locului nu au mai putut face nimic pentru a-l salva.
Victima, identificată de presa germană drept un membru marcant al clanului Cârpaci, ar fi fost urmărit și atacat intenționat de un bărbat cu care familia sa avea neînțelegeri mai vechi. Surse apropiate anchetei susțin că este vorba despre o reglare de conturi între două grupări rivale din diaspora românească.
Poliția germană a intervenit rapid și a reținut mai mulți suspecți. Anchetatorii au deschis un dosar de omor și analizează toate ipotezele, inclusiv legăturile dintre clanurile implicate. Se pare că tensiunile mocneau de ceva vreme, iar nunta ar fi fost doar ocazia aleasă pentru răfuială.
Clanul Cârpaci este cunoscut atât în Timișoara, cât și în Germania, pentru implicarea în afaceri controversate și influența pe care o are în rândul comunităților de romi. Incidentul readuce în atenție problema clanurilor care își exportă conflictele din România în țările vestice, unde autoritățile sunt din ce în ce mai atente la astfel de fenomene.
Comunitatea românească din Viersen este șocată de cele întâmplate, iar autoritățile germane colaborează cu cele române pentru a lămuri toate aspectele acestei crime brutale petrecute în mijlocul unei petreceri care trebuia să fie un motiv de bucurie.
Citește și: Singurii beneficiari reali ai căminelor culturale din Cluj sunt firmele de casă ale primăriilor
