Un bistrițean amenință că intră în greva foamei, nemulțumit fiind de programul de vizitare al fiicei sale, stabilit de instanță. Acesta susține că programul de vizită stabilit de instanță ar reprezenta o îngrădire a dreptului său de a petrece timp cu fiica sa de 9 ani și de a fi o prezență constantă în viața sa.
Totul a început în 2019, când soția bistrițeanului a cerut divorțul la Judecătoria Bistrița. Odată cu divorțul avea să se tranșeze și custodia și programul de vizitare al copilului. Pe atunci, fetița celor doi avea doar 7 ani.
Bistrițeanul a cerut ca fetița să petreacă o săptămână la mamă și o săptămână la tată. Acesta și-a manifestat dorința ca sărbătorile pascale să fie petrecute de copilă un an la el, un an la mamă, iar în vacanța de vară, copila să rămână la el o lună fără întrerupere. Crăciunul voia să stea un an la el, iar următorul an să rămână la mamă. De asemenea, în vacanța de iarnă, bistrițeanul voia ca copila să rămână la el o săptămână, în fiecare an.
Bărbatul spune că el și mama sa s-au ocupat de fată, din cauza volumului mare de muncă al fostei soții. Femeie pe de altă parte spune că, în ciuda volumului mare de muncă, ea a avut grijă de fetiță, începând de la înscrierea la creșă, grădiniță și școală și terminând cu îngrijit și hrănit. Aceasta nu a fost de acord cu programul propus.
Scandalul a început de la programul de vizită
„Programul solicitat de pârât, în maniera descrisă anterior, este de natură a asigura stabilitatea în relația sa cu D., garantând astfel prezența sigură și constantă în viața ei, atât a reclamantei, cât și a sa. Având în vedere aceste motive, indiferent de raporturile dintre soți, reclamanta trebuie să înțeleagă că ceea ce trebuie să primeze este interesul superior al fiicei lor, stabilitatea ei emoțională și afectivă fiind prioritatea ambilor”, a susținut bărbatul la proces.
Fosta soție, însă a cerut ca domiciliul copilei să rămână la ea și să petreacă alături de tată primul weekend din lună, de vineri după-masă până duminică după-masă, sărbătorile pascale în anii impari și ultimele 5 zile din vacanța de iarnă. Se asemenea, fosta soție a bistrițeanului ar fi dorit ca fetița să petreacă ajunul Crăciunului alături de tatăl său în anii impari, iar în vacanța de vară doar două săptămâni să rămână la tată.
„Reclamanta susține că este de acord cu exercitarea în comun a autorității părintești de către ambii părinți, însă nu este de acord cu programul de vizită cerut de pârât. Deși pârâtul este de acord cu locuința minorei la mamă, el solicită un program de vizită constând într-o săptămână la reclamantă și o săptămână la pârât, astfel că locuința minorei înseamnă domiciliu stabil, este singura locuință pe care fetița reclamantei a cunoscut-o ca fiind casa ei”, a susținut femeia, în procesul de divorț.
Ce spune instanța?!
Judecătorii au fost de acord ca domiciliul copilei să rămână la mamă, însă nu au fost de acord cu programul niciunuia dintre soți. Fiecare a primit mai puțin decât a cerut în fața instanței.
„În raport cu cele reținute, instanța precizează că se impune ca programul de legături personale ale pârâtului cu minora să se desfășoare astfel, în prima și a treia săptămână din lună, de vineri ora 17:00 până duminică ora 17:00, prin preluarea minorei de la domiciliul reclamantei și aducerea înapoi la locuința mamei; 3 zile de Sărbătorile Pascale, în vacanța de vară, o lună la locuința tatălui, în perioada 1-31 august, în fiecare an; o săptămână în vacanța de iarnă, iar ajunul Crăciunului urmând a fi petrecut la locuința tatălui în anii impari (…) Programul de vizitare astfel stabilit este în măsură să satisfacă atât nevoia tatălui de a contribui la creșterea și educarea copilului său, cât și nevoia minorei de a-i fi respectat programul de masă și somn, de a se dezvolta și a păstra o legătură firească și stabilă cu tatăl său”, a hotărât Judecătoria Bistrița la aproape 3 ani de la debutul procesului.
Instanța mai constată că deși femeia a fost cea care s-ar fi ocupat de îngrijirea copilului, fetița este atașată și de tată:
„Instanța constată, potrivit raportului de anchetă socială depus la dosarul cauzei coroborat cu declarația martorilor, că reclamanta este cea care s-a ocupat și se ocupă de îngrijirea copilului și care îi oferă afecțiunea părintească necesară, atât înainte, cât și mai ales după ce pârâtul a părăsit locuința familiei. Cu toate acestea, același probatoriu relevă faptul că minora este atașată de ambii părinți, având o relație apropiată cu pârâtul. Prin urmare, potrivit celor învederate, instanța va stabili locuința minorului la mama sa. A proceda în sensul contrar, ar însemna o înfrângere inadmisibilă a principiului interesului superior al copilului, prin extragerea minorei din mediul în care este bine îngrijită și în care s-a adaptat atât de bine”.
Instanța a mai stabilit ca bărbatul să îi plătească lunar o pătrime din venitul său net, sub formă de pensie de întreținere.
Bistrițeanul amenință cu greva foamei
Bărbatul este hotărât să intre în greva foamei, nemulțumit fiind de sentință: „Am luat hotărârea de a intra în greva foamei, având în vedere că prin hotărârea de divorț dată în apel instanța efectiv și-a bătut joc de mine și de fiica mea”, a declarat bărbatul pentru Gazeta de Bistrița.
„Programul de vizită stabilit de instanța de fond reprezintă o reală îngrădire a dreptului meu de a petrece timp cu minora, de a fi o prezență constantă și nu doar formală în viața ei, de a mă implica concret și activ în tot ceea ce presupune creșterea și educarea D. Apreciez că programul solicitat de subsemnatul este de natură a asigura stabilitatea în relația noastră cu D, garantând astfel prezența sigur și constantă în viața ei, atât a reclamantei, cât și a mea. Programul asigură petrecerea egală a timpului cu ambii părinți, adică o lună la mamă și o lună la tată. Deși pare un program special, este unul de natură a asigura prezența efectivă a ambilor părinți în viața minorei, intervalele de timp în care fetița nu își vede un părinte nedepășind 6 zile. Mai mult decât atât, acest program permite părinților să meargă în mini vacanțe fără a afecta programul de vizită al celuilalt”, a susținut bărbatul în atacarea sentinței.
Pe de altă parte, femeia a susținut în propria cerere cu care ataca sentința faptul că o „pendulare” între cei doi părinți nu ar ajuta copilul nici în activitatea școlară și i-ar fi întrerupt ritmul activităților.
„Este normal să își viziteze tatăl potrivit programului de vizită solicitat doar în weekend și nu în cursul săptămânii în timpul anului școlar, pentru că fetița are lecții de făcut și trebuie urmărită în mod constant de către un părinte, ca să nu-i fie întrerupt ritmul activității școlare și extrașcolare. Dacă am proceda în alt fel aceasta ar însemna o debusolare a minorei cu imposibilitatea de a avea apartenențe la o locuință care să o numească casă și aceasta ar însemna destabilizarea minorei cu pierderea performanței școlare și cu implicații psihologice mai târziu pentru instabilitatea emoțională”, a susținut femeia.
