Un bistritean acuza:„Floare Gaftone savarseste inginerii imobiliare!”

Problema cu imobilele naţionalizate şi toate necazurile prin care trec foştii proprietari pentru a le recupera, prin echivalent sau prin despăgubiri materiale, a devenit, de o perioadă bună de timp, motivul principal al litigiilor din instanţă. Numărul acestora nu este de neglijat.

Un astfel de caz, al unui fost proprietar care a ajuns să îşi ceară drepturile în instanţă, este cel al lui Ion Udrescu, pensionar, în vârstă de 67 de ani şi al soţiei sale, Smaranda Cornelia Udrescu.
Achiziţia făcută de Floare Gaftone, secretarul Primăriei Bistriţa, unul din cele două apartamente care compun vila din strada Parcului nr. 16, a deschis conflictul între cele două familii care locuiesc sub acelaşi acoperiş – familia Gaftone, la parter, iar familia Udrescu, la etaj. Mărul discordiei însă este o porţiune a terenului aferent casei în care cele două familii locuiesc, respectiv o suprafaţă de circa 351 m.p.

Povestea începe odată cu Legea 10/2001, când familia Udrescu revendică nişte proprietăţi care le-au aparţinut înainte de naţionalizare. Cum terenurile respective erau deja ocupate cu alte construcţii, soţii Udrescu cer drept compensaţie terenul aferent casei în care locuiesc.

Din 12.500 m.p. a primit doar 200

Ion Udrescu se luptă de câţiva ani buni cu statul, pentru a obţine dreptul de proprietate asupra unui teren, despre care el afirma că i se cuvine.
Familia Udrescu locuieşte de peste 30 de ani în imobilul din strada Parcului, nr. 16, mai precis din anul 1977.

Totodată soţii Udrescu au folosit şi grădina aferentă apartamentului, în suprafaţă de 551 m.p., în baza unor contracte de închiriere anuală încheiate cu Primăria Bistriţa.

În 1991, soţii Udrescu au solicitat Primăriei municipiului Bistriţa, în baza tuturor legilor reparatorii, ca această grădină să le fie atribuită în proprietate, cu atât mai mult cu cât pe terenurile pe care aceştia ar fi trebuit să le primească în urma revendicărilor de fapt existau construcţii, respectiv blocuri de locuinţe, dar şi alte obiective importante – este vorba de actuala stradă a Năsăudului şi strada Cerbului. Drept urmare, nu doreau altceva decât o reparaţie în natură, o compensare a celor 12.500 m.p. teren de care au fost expropriaţi.

În anul 1997, familia Udrescu reuşeşte să cumpere apartamentul situat la etajul imobilului – construcţie, de la fostul proprietar, Rita-Olga Berger, ca mai apoi, în anul 2003, prin Ordinul nr. 254, prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud să li se atribuie în proprietate cota de 200/1103 părţi, adică 200 m.p., din terenul aferent imobilului în care aceştia locuiesc şi pe care l-au solicitat. De asemenea, printr-o sentinţă civilă a Judecătoriei Bistriţa, din anul 2000, soţii Udrescu obţin radierea foştilor proprietari tabulari ai terenului aferent, în număr de nouă, plecaţi din ţară înainte de 1940 şi cu domiciliu necunoscut.

Rita Berger intră în scenă

Olga Berger a devenit proprietară a apartamentului de la etaj, în urma unei sentinţe civile, emisă în 1973.

În acelaşi an, femeia îşi donează averea fiicei sale, Rita-Olga Berger, care pleacă în străinătate, un an mai târziu -1974.

Astfel, toată averea femeii este trecută în proprietatea Statului, conform Deciziei nr. 473/1977 a Biroului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Bistriţa-Năsăud.

În anul 2002, întoarsă în ţară, Rita-Olga Berger face o solicitare scrisă, prin care cere măsuri reparatorii pentru construcţie şi terenul aferent, estimând valoarea acestora la un miliard şi jumătate de lei.

În 2004, Primăria Bistriţa, printr-o decizie, respinge cererea Ritei Berger şi motivează că imobilul a fost trecut în proprietatea statului din 1974. Rita–Olga Berger nu precizează, însă, niciodată suprafaţa terenului pe care îl solicită.
În 2006, municipalitatea revine asupra deciziei luată cu doi ani înainte şi stabileşte că Rita-Olga Berger, care decedase în 2004, are calitatea de persoană îndreptăţită la restituire şi propune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Fiul Ritei obţine dreptul special de folosinţă

Un an mai târziu, însă, fiul Ritei-Olga Berger – Lorant Berger, solicită restituirea în natură a suprafeţei de 351,5 m.p. de teren. Se pare că, Primăria Bistriţa, fără a-i cere petentului să facă dovada succesiunii, emite o dispoziţie prin care modifică primul articol din dispoziţia anterioară şi îi acordă acestuia un drept special de folosinţă asupra terenului solicitat. Acest drept special de folosinţă i-ar fi dat posibilitatea de i se restitui terenul în natură.

În luna octombrie 2007, la doar câteva zile de la primirea dreptului special de folosinţă asupra terenului în suprafaţă de 351 m.p., Lorant Berger, printr-un mandatar, îl înscrie în Cartea Funciară. Suprafaţa cu pricina se află în continuarea celor 200 m.p. deţinuţi de soţii Udrescu, şi pe care aceştia au solicitat-o drept compensare pentru proprietăţile pe care nu le-au putut recupera. Practic, din totalul de 12.500 m.p. pe care familia Udrescu i-a deţinut înainte de naţionalizare, abia au primit 200 m.p.

Acesta este doar începutul calvarului pe care aveau să îl îndure soţii Udrescu, care nu pot nici acum să înţeleagă de ce lui Lorant Berger i-a fost atribuit acel teren şi nu lor, întrucât, spun ei, conform legii, moştenitorul Ritei Berger nu putea beneficia de acest drept nefiind cetăţean român.

În 2007, Gaftone se mută în str. Parcului 16

Secretarul Primăriei Bistriţa a cumpărat în acelaşi an, 2007, apartamentul situat la parterului vile din strada Parcului, nr.16, cu doar două luni înainte ca Lorant Berger să primească dreptul special de folosinţă asupra celor 351 m.p, suprafaţă aferentă construcţiei respective. După ce a plătit foştilor proprietari – Horea Pahone şi Sultana Gagea – suma de 100.000 de euro pentru apartamentul de 170 m.p., soţii Gaftone devin vecinii soţilor Udrescu. Întrucât îşi dorea o bucată de grădină mai mare, Floare Gaftone pune ochii rapid pe terenul obţinut de Lorant Berger. Aflând rapid că acesta vrea să îl vândă, Floare Gaftone nu stă pe gânduri şi încheie cu Berger un contract de vânzare – cumpărare şi îşi trece terenul în proprietate. Potrivit declaraţiei sale de avere, Floare Gaftone deţine împreună cu soţul său o suprafaţă de teren de 652 m.p., rezultată din suprafaţa cumpărată de la Sultana Gagea şi Horea Pahone, plus suprafaţa cumpărată de la Lorant Berger.

Soţii Udrescu susţin că vânzarea nu a fost legală, întrucât Lorant Berger nu avea dreptul legal de a vinde terenul, cu atât mai mult cu cât suprafaţa respectivă nu a fost scoasă din indiviziune şi o acuză pe Floare Gaftone de „inginerii imobiliare”.

Dosar trimis spre rejudecare

Pentru terenul de 351 m.p., familia Udrescu bate sălile instanţelor de doi ani de zile, iar procesul încă nu s-a terminat. În şedinţa publică din data de 9 iulie 2009, secţia civilă a Tribunalului Bistriţa-Năsăud admite recursul soţilor Udrescu împotriva sentinţei civile nr. 778/2009, pronunţată în dosarul civil nr. 6935/190/2008, pe care o casează şi trimite dosarul spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Astfel, în decizia mai sus amintită, Tribunalul deliberând constată:

„(…) Statul român nu şi-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului vreme de 28 de ani, decât în 20.01.2006, CF 13446/N/Bistriţa (CF vechi nr. 1370 – poz. 31) şi cu toate acestea primăria îl închiria anual reclamanţilor, iar aceştia îl foloseau şi îl folosesc şi în continuare ca atare.
Ulterior, Primarul municipiului Bistriţa, obligat fiind prin sentinţa civilă nr. 55/2004 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pronunţată în dosarul civil nr. 2640/2004, a emis o altă dispoziţie, Dispoziţia nr. 1930/11.12.2006 prin care stabileşte în favoarea lui Berger Rita Olga calitatea de persoană îndreptăţită la restituire în echivalent şi propune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.
Deşi nimeni nu a contestat această decizie, după circa 10 luni de zile, încălcând atât dispoziţiile art II, al. 2 din OG nr. 184/2002, adică fără a respecta dispoziţiile Circularei nr. 719243/20.09.2007 prin care, mai înainte de orice, se impune identificarea cetăţeniei şi a actului de identitate a solicitantului străin (lucru pe care se complineşte 2 luni mai târziu, conform Referatului nr. 81953/23.11.2007), acelaşi Primar a emis o altă dispoziţie nu nr. 1831/27.09.2007, prin care se modifică la art.1 din dispoziţia anterioară şi, de astă dată, întemeindu-se pe art.7 din Legea nr. 10/2001, s-a stabilit în favoarea lui Berger Lorant, fiul defunctei Berger Rita Olga, calitatea de persoană îndreptăţită la restituire în natură şi-i constituie un drept special de folosinţă pentru suprafaţa de 351,5 m.p. teren aferent apartamentului nr. 2 (n.r. – unde acum locuieşte familia Udrescu), ceea ce semnifică că, în septembrie 2007, terenul în cauză se putea restitui în natură, ceea ce, din 2001, de la data apariţiei Legii nr. 10/2001, nu a fost posibil, Primarul emiţând, anterior, dispoziţii cu alt conţinut: de respingere, de stabilire de persoană îndreptăţită la restituire în echivalent.
Totodată, acest teren este înfundat, neavând acces la cale publică, alt aspect ignorat de autorii referatului care a stat la baza emiterii Dispoziţiei nr. 1831/2007, ca şi de Primar. (…) Antecesoarele vânzătorului, Berger Olga Malvine şi Berger Rita Olga au fost proprietarele numai asupra cotei de 4/40 părţi din 925 m.p., rectificate apoi la 1103 m.p. În 1977, la plecarea legală din ţară a numitei Berger Rita Olga (mama vânzătorului), Statul român a preluat numai cota sa de teren, adică 241,81 m.p. restul suprafeţei de teren a rămas pe foştii proprietari tabulari (9 la număr), plecaţi din ţară înainte de 1940 şi cu domiciliu necunoscut. Prin sentinţa civilă nr. 3469/2000 a Judecătoriei Bistriţa dată în dosarul civil nr. 3832/2000, dreptul de proprietate al celor 9 coindivizari absenţi a fost radiat. Terenul a fost intabulat pe Statul Român în 2006.

(…) S-a apreciat sentinţa ca nelegală şi netemeinică, dată cu ignorarea motivelor de nulitatea absolută invocate în precizarea de acţiune, aşadar fără ca prima instanţă să se pronunţe asupra acestora.

Cauzele de nulitate absolută neanalizate la fond constau în:

neîndeplinirea condiţiilor esenţiale de validitate ale contractului, prevăzute de art. 949 Cod Civil, în speţă consimţământul părţilor a fost viciat prin dol, şi o cauză ilicită.

potrivit alin. 1 din art. IV din contract, pârâţii au făcut declaraţii false în faţa notarului public: că imobilul nu face obiectul unui litigiu curs de judecată, ori pe rolul tribunalului Bistriţa-Năsăud se afla dosarul r 951/112/2007, înregistrat la 21 mai 2007; că terenul s-a aflat continuu asupra vânzătorului, ori acesta este cetăţean german, trăitor în Germania, care n-a stăpânit niciodată terenul: cumpărătorii au declarat că ei cunosc situaţia de drept şi de fapt, că nu au litigii judecătoreşti, ori cumpărătoarea Gaftone, în calitate de secretar al Primăriei municipiului Bistriţa, era în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la situaţia litigioasă a terenului; că părţile au consimţit la semnarea contractului „nefiind afectaţi de înşelăciune”, ori părţile îl înşelau pe notar prin declaraţii false. (…)

Secundar, instanţa de fond a ignorat încălcările legii făcute de Primăria municipiului Bistriţa, constând în: Primarul a emis dispoziţia nr. 1930/2006 fără a indica suprafaţă de teren, iar terenul se afla sub indiviziune forţată, cum s-a dispus prin sentinţa civilă nr. 595/1973 a Judecătoriei Bistriţa din dosar nr. 2619/1972, definitivă; nu se ştie când şi cine a făcut dezmembrarea pentru că recurenţii, chiriaşi, nu au fost citaţi la efectuarea măsurătorilor, deci dezmembrarea nu le este opozabilă; referatul de specialitate care a stat la baza emiterii Dispoziţiei nr. 1831/2007 precizează expres că terenul este înfundat, neavând acces la calea publică.”
Cele prezentate mai sus sunt doar câteva pasaje din Decizia Civilă nr. 299/R/2009 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pronunţată în şedinţă publică în data de 9 iulie 2009, când s-a decis trimiterea dosarului spre rejudecare la instanţa de fond.

Un alt teren, aceiaşi combatanţi

Soţii Udrescu mai susţin că Floare Gaftone trage sforile pentru a pune mâna pe un teren aflat în proprietatea Primăriei Bistriţa poziţionat în continuarea celor pe care le deţin cele două familii. În imediata vecinătate a vilei din strada Parcului, nr. 16, se află fosta popicărie, care a fost dată în concesiune Direcţiei Judeţene pentru Sport Bistriţa-Năsăud (DJS BN), clădire care a intrat în reabilitare.
Fosta popicărie se află chiar în mejdă cu casa familiilor Udrescu şi Gaftone şi terenului aferent construcţiei, iar pe o porţiune scurtă se mărgineşte cu un alt teren, de circa 125 m.p., ce aparţine, se pare, Primăriei Bistriţa. Şi pentru această suprafaţă, soţii Udrescu spun că au depus o cerere la municipalitate pentru a o primi în schimbul a ceea ce nu a putut recupera din proprietatea iniţială. Însă, şi aici s-a ivit un rival, o familie vecină, Ceauşu, care a solicitat suprafaţa respectivă de 125 m.p. Numai ca să poată intra în posesia porţiunii de teren cu pricina, familia Ceauşu ar trebui să aibă şi acces direct la ea, ori acest lucru este, deocamdată, imposibil. Între suprafaţa de 125 m.p. şi curtea familiei Ceauşu se interpune o aripă a clădirii concesionată de DJS BN, aflată acum în reabilitare. Practic acea aripă, de dimensiuni mici, având o lăţime de circa 50 de centimetri, găzduieşte nişte vestiare ale popicăriei şi o instalaţie termică.

Recent, soţii Udrescu au aflat că acea aripă este cuprinsă în proiectul de reabilitare al fostei popicării, pentru demolare. Astfel, obstacolul dintre terenul de 125 m.p. dispare, lăsând acces liber petenţilor. De aici nu a fost decât un pas ca soţii Udrescu să facă legătura cu secretarul Primăriei Bistriţa şi să afirme că de fapt Floare Gaftone vrea să pună mâna şi pe acel teren, prin intermediul soţilor Ceauşu, cu atât mai mult cu cât, spun ei, demolarea acestei aripi de clădire nu a fost cuprinsă în proiectul iniţial. În opinia soţilor Udrescu, după ce familia Ceauşu ar intra în posesia suprafeţei cu pricina, ar vinde-o cu siguranţă familiei Gaftone.

Directorul DJS BN, Raul Zanca, ne-a confirmat că porţiunea de clădire care găzduieşte vestiarele este cuprinsă în proiect pentru a fi demolată. Faptul că nu a fost de la bun început vizată pentru demolare, Zanca spune că a fost o scăpare a fostei conduceri, însă proiectul a fost refăcut. Directorul DJS BN se teme însă că litigiul nou apărut între vecinii din strada Parcului ar putea să împiedice lucrările de reabilitare ale fostei popicării, care trebuie finalizate până la sfârşitul lunii octombrie. Astfel contractul de concesiune devine nul, întrucât termenul de finalizare este luna octombrie, termen bine stabilit în acest act. Această temere vine din faptul că soţii Udrescu au depus numeroase cereri de stopare a lucrărilor de reabilitare, la Primăria Bistriţa, Instituţia Prefectului, şi DJS BN.

Gaftone susţine că e legal

Contactată telefonic de redactorul Gazetei de Bistriţa, Floare Gaftone, secretarul Primăriei Bistriţa, susţine că a cumpărat perfect legal terenul în suprafaţă de 351,5 m.p. În ceea ce priveşte trimiterea cazului spre rejudecare la instanţa de fond această afirmă că e vorba de dreptul de preemţiune al Statului şi deci e o altă chestiune. „Este vorba de dreptul de preemţiune al Statului, deci e o altă chestiune spre rejudecare. Că la fostul proprietar s-a luat fără plată, deci nu trebuia consultat Statul Român. Textul de lege este abrogat”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa Floare Gaftone.

În ceea ce priveşte terenul solicitat de familia Ceauşu, Gaftone a spus: „Este calea de acces a vecinului nostru, şi pe acolo s-ar putea să aibă acces şi domnul Udrescu, şi familia Ceauşu, şi o să ne lase şi pe noi. (…)Terenul este al familiei Ceauşu. Sunt zone topografice care aparţin de imobilul din Parcului 17”. Potrivit Floarei Gaftone, povestea acestui teren este ceva mai lungă, pe care însă sperăm să o desluşim curând, atunci când, după revenirea din concediu, ne-o va putea relata.

Gazeta de Bistriţa va reveni cu o opinie, mai pe larg, a secretarului Primăriei municipiului Bistriţa, Floare Gaftone, într-un număr viitor.

Liana Mureşan