UE gandeste planuri anti-somaj, AJOFM BN incearca sa tina pasul

În judeţul nostru numărul şomerilor este în creştere şi mulţi bistriţeni rămân fără locurile de muncă, astfel se face, că unica lor sursă de venit rămâne ajutorul de şomaj.

UE ia măsuri pentru stoparea şomajului

Uniunea Europeană (UE) a organizat, la Praga, un summit special dedicat impactului crizei economice asupra locurilor de muncă în Europa.

Astfel, Comisia Europeană (CE), angajatori şi sindicate au gândit câteva măsuri pentru a păstra oamenii în câmpul muncii şi a-i ajuta să-şi găsească un nou loc de muncă dacă este cazul.

Ideile, pe marginea cărora s-a discutat, pun accentul pe acţiunile viitoare privind ocuparea forţei de muncă, pe modul în care ar trebui să se conducă după câteva principii de bază de la care să nu se abată, iar obiectivul luat în discuţie a fost acela al menţinerii locurilor de muncă şi creării altora noi.

Creşterea accesului la locuri de muncă, mai ales pentru tineri, şi dezvoltarea competenţelor, satisfacerea necesităţilor pieţei forţei de muncă şi promovarea mobilităţii au fost, de asemenea, lucruri dezbătute pe masa Comisiei Europene.

Idei pentru combaterea şomajului

Uniunea Europeană a sugerat zece acţiuni concrete, prin care se pot aborda atât provocările pe termen scurt, cât şi cele pe termen lung, care să fie puse în aplicare la nivel naţional şi european împreună cu partenerii sociali.

Menţinerea locurilor de muncă pentru cât mai mulţi oameni posibil
Aceasta se va face prin ajustarea temporară a programului de lucru în combinaţie cu reorientarea profesionala susţinută prin finanţare publică.
Încurajarea antreprenoriatului şi a creării de locuri de muncă, prin scăderea costurilor non-salariale cu forţa de muncă.
Îmbunătăţirea eficientei serviciilor naţionale de ocupare a forţei de muncă.
Se va face prin oferirea de consultanţă intensivă, formare profesională şi căutare de locuri de muncă în primele săptămâni de şomaj, în special pentru tinerii şomeri.
Creşterea semnificativă a numărului de stagii practice şi de programe de formare profesională de înaltă calitate, până la sfârşitul anului 2009.

Promovarea unor pieţe ale forţei de muncă mai incluzive prin asigurarea de stimulente pentru muncă, politici active eficiente pentru piaţa forţei de muncă şi modernizarea sistemelor de protecţie socială.

Asta ar conduce, la o mai bună integrare a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu handicap, a celor cu nivel redus de competenţe şi a imigranţilor.
Dezvoltarea competenţelor la toate nivelurile prin învăţare de-a lungul vieţii, în mod special oferind tuturor celor care părăsesc învăţământul competenţele necesare pentru a găsi un loc de muncă.
Folosirea mobilităţii forţei de muncă pentru a echilibra oferta cu cererea de forţă de muncă în cel mai eficace mod posibil.
Identificarea oportunităţilor de creare de locuri de muncă, a cerinţelor de competenţe şi îmbunătăţirea previziunii competenţelor pentru a concepe o ofertă de formare profesională optimă.
Asistenţa pentru şomeri şi tineri în iniţierea de activităţi economice pe cont propriu.
Aceasta se va face prin oferirea de formare profesională în gestionarea întreprinderii şi capital de iniţiere sau prin scăderea sau eliminarea impozitării asupra societăţilor aflate la început de activitate.
Anticiparea şi gestionarea restructurării prin intermediul învăţării reciproce şi al schimbului de bune practici.

Înfrăţirea problemei locale/naţionale cu cea europeană

În cadrul summit-ului s-a discutat, de asemenea, felul în care acţiunile la nivel naţional şi european se pot completa pentru a se obţine cel mai bun efect şi modul prin care s-ar putea folosi la maxim instrumentele şi resursele UE, cum ar fi Fondul social european şi Fondul european de adaptare la globalizare.

Ambele fonduri au fost revizuite recent în ideea maximizării eficienţei lor în perioade de criză.

Acest summit privind ocuparea forţei de muncă este un pas semnificativ făcut spre intensificarea acţiunilor de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea coordonării acestora.

Ceea ce este sigur, este faptul că nu se poate opri criza să mai producă şomaj, însă dacă s-ar acţiona acum s-ar putea reduce pierderile de locuri de muncă, iar milioane de oameni ar putea să fie ajutaţi în a-şi găsi locuri de muncă noi şi mai bune.

Numărul de şomeri înregistraţi şi rata şomajului în Bistriţa Năsăud

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Munca Bistriţa-Năsăud (AJOFM BN), până la data de 30.04.2009 au fost înregistraţi un număr total de 7.012 şomeri, din care 3.038 sunt femei.

Şomeri indemnizaţi, în judeţul nostru sunt 5.408, şomeri neindemnizaţi 1.604, iar totalul şomerilor din sectorul privat se ridică la 3.873.

Rata şomajului este de 5,4%, iar rata şomajului feminin, atinge un nivel de 5,1%.

Locuri vacante în Bistriţa-Năsăud

Situaţia locurilor de muncă vacante, disponibile în judeţ, ne-a fost confirmată de AJOFM Bistriţa-Năsăud, aceasta limitându-se la 225.

Oferta de locuri de muncă este diversificată, iar persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiei direct sau pot accesa adresa de Internet a acesteia, unde este publicată o listă cu locurile de muncă vacante împărţită pe meserii, oferite în Bistriţa-Năsăud.

Formare profesională gratuită

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează, în luna mai programe de formare profesională gratuite pentru persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Meseriile şi calificările în care vor fi pregătite cele mai multe persoane sunt: operator introducere validare şi prelucrare date, lucrător în comerţ, bucătar, lucrător în structuri pentru construcţii, zidar – pietrar – tencuitor, lucrător în cultura plantelor, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, operator calculator electronic şi reţele, inspector resurse umane, coafor, frizer, manichiurist, pedichiurist, contabil, lucrător în creşterea animalelor.

Oferta şi cererea de pe piaţa muncii bistriţene

Factorii cei mai importanţi care modelează echilibrul pe piaţa muncii sunt cererea şi oferta de muncă, astfel că un rol semnificativ îl are relaţia dintre ofertantul de loc de muncă şi cel care cere locul respectiv, relaţie care în scopul satisfacerii nevoilor celor două componente ale sale, se concentrează pe obiectul de schimb – munca – şi valoarea sa – salariul.
Dacă adăugăm acestor condiţii criza economică, migraţia forţei de muncă, îmbătrânirea populaţiei şi faptul că Bistriţa nu a avut o piaţă a muncii foarte dezvoltată în ultimul timp, cu toate că suntem un oraş consolidat în mare parte de comercianţi, speranţele spre o un echilibru al lucrurilor pe acest plan, par să se dovedească deşarte.

Mihaela Mocanu