UE cere tatilor sa imparta concediul parental
Tatii vor avea posibilitatea de a lua o luna in plus fata de concediul de crestere a copilului de care beneficiaza de cele mai multe ori mama, potrivit unei directive europene ce va fi aplicata si de România. Organizatiile de parinti se plâng ca aceasta modificare a legii va fi discriminatorie pentru unele familii, care pierd astfel indemnizatia pe o luna.
De la 1 martie, ambii parinti vor fi obligati sa isi ia concediu de crestere a copilului. La acea data intra in vigoare directiva europeana prin care atât mama, cât si tatal trebuie sa aiba grija, cel putin o luna, de copil pe perioada concediului. Directiva europeana se va aplica in cazul tuturor bebelusilor nascuti dupa 1 martie 2012. Practic, din concediul de un an pe care fiecare parinte are dreptul sa-l ia pentru cresterea copilului, cel putin o luna va reveni celuilalt.
Daca viitoarea mamica opteaza pentru concediu de maternitate, pe parcursul acelui an si tatal va avea posibilitatea sa ia concediu parental, timp de o luna. Daca nu doreste, nu este obligat sa beneficieze de acest concediu, dar mama va sta acasa oricum numai 11 sau 23 de luni. Legea se aplica viceversa si daca tatal este cel care alege sa ia concediu parental pe perioada de un an, respectiv doi.
Indemnizatia o va primi doar cel care va sta acasa cu nou nascutul si va reprezenta 75 % din media veniturilor nete realizate in ultimul an. Potrivit legii aceasta nu poate fi mai mica de 600 de lei si nu poate depasi 3.400 de lei. Directiva prevede ca responsabilitatea ingrijirii copilului revine ambilor parinti, iar masura este menita sa-i incurajeze si pe tatici sa-si asume responsabilitati familiale.
Taticii vor mai mult
Alianta Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A. reclama faptul ca recenta directiva europeana care se va aplica de la 1 martie 2012, care impune tatilor sa stea o luna acasa cu copiii, scurteaza de fapt concediul parental cu o luna. „Se intâmpla asta pentru ca se pierde luna respectiva daca unul dintre parinti nu poate sau nu doreste sa opteze pentru acest concediu foarte scurt pentru cresterea si ingrijirea copilului", sustine presedintele T.A.T.A, Bogdan Draghici.
In schimb, asociatia propune primului ministru majorarea concediului de paternitate la o luna de zile, de care tatii sa beneficieze imediat dupa nasterea fiecarui copil, daca au absolvit un curs de puericultura, majorarea cu trei luni a concediului de un an pentru cresterea si ingrijirea copilului, daca ambii parinti au optat pentru concediul parental, cu conditia ca fiecare sa efectueze minim 3 luni de concediu in decursul celor 12+3 luni, si eliminarea obligatiei puse in sarcina parintilor aflati in concediul parental, de a plati darile locale sub sanctiunea suspendarii platii indemnizatiei aferente concediului.
In România, 33.000 de tati au cerut concediu parental, din care 700 sunt din judetul Cluj. „Se lupta pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati. La noi directiva se va pune in aplicare de la 1 martie. Tatii pot beneficia de acest beneficiu social o luna. Daca nu vor acest beneficiu, parintelui care a cerut concediul pentru cresterea copilului i se va reduce perioada pentru indemnizatie de la 12 la 11 luni. In cazul in care unul dintre parinti nu corespunde acestor criterii sau in cazul mamelor singure se beneficiaza de indemnizatie timp de 12 luni. Avem 7.200 de femei si 700 de barbati care au cerut concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului”, a declarat pentru cotidianul Ziua de Cluj Ana Barbu, directoarea Agentiei pentru Plati si Inspectie Sociala (APIS) Cluj.
85% din venit inca din 1965
Concediul de maternitate si indemnizatia de crestere a copilului a avut o traiectorie intortocheata de-a lungul timpului in România. Indemnizatia a fost introdusa prin decretul 346/1958 si modificat in 1965 printr-o decizie guvernamentala si articolul 155 din Codul Muncii. Actele normative confereau femeilor gravide si lauzelor dreptul la asistenta medicala si spitalizare gratuita, concediu de maternitate si indemnizatie de crestere a copilului. Dupa 1965, concediul era de 112 zile si indemnizatia era de 85% din salariul anterior al angajatei si 80% din venit pentru agricultori. De la al treilea copil in sus procentul creste la 100%.
In 1990 prin legea-decret 31/18.01.1990 referitoare la concediul platit pentru cresterea copilului, femeile care au fost angajate au deptul la 112 zile de concediu pâna la prima aniversare a copilului, iar indemnizatia era de 65% din salariul anterior, tatii având posibilitatea de a opta de asemenea pentru acest concediu. Legea nu includea studentii si somerii.
Legea 49/1992 privind concediul pentru sarcina si lehuzie se mentine perioada concediului, dar suma este redusa. Aceasta este de 85% pentru mamele care au lucrat neintrerupt 12 luni inainte de sarcina, 65% pentru cele care au lucrat intre 6 si 12 luni, 50% pentru cele care au lucrat mai putin si 94% pentru copiii de rangul 3 sau mai mult.
O noua varianta la fiecare doi ani
In 2003 si 2005 legea este modificata din nou prin ordonante de urgenta guvernamentale, idnemnizatia fiind redusa la 75% si adusa inapoi la procentul initial. Ordonanta de urgenta aprobata ulterior prin legea 7/2007 prevede ca ajutorul pentru cresterea copilului este conditionata de contributia parintilor si este calculata ca o suma fixa, egala cu salariul minim pe economie. Parintii care alegeau sa se intoarca la lucru primeau un stimul, o suma lunara de bani, iar toate acestea nu mai erau platite din fondul de asigurari sociale, ci de la bugetul de stat. Studentii sunt pentru prima data acoperiti de aceasta lege.
Abia in 2009 se revine la ajutorul pentru cresterea copilului bazat pe venitul anterior. Acesta este iarasi calculat ca 85% din venitul mediu din ultimele 12 luni inainte de nasterea copilului, cu un plafon minim si maxim, iar stimulul este mentinut. Familiile cu mai multi copii beneficiaza din 2003 de o alocatie complementara, pe lânga alocatia universala pentru copii, iar familiile cu un singur parinte de o alocatie de sustinere pentru familia monoparentala. Acestea au fost gândite pentru a mentine aceste familii deasupra limitei europene pentru saracie.
Nou-nascutii beneficiaza de o indemnizatie la nastere, introdus in 2002 ca parte a legii privind venitul minim garantat. Pentru o vreme acestia primeau si un trusou, initial un set de produse necesare pentru bebelusi, care in 2010 a fost transformat intr-o suma de bani adaugata la indemnizatia la nastere.
Cât primesc parintii din alte state UE
Persoanele asigurate beneficiaza de concediu si prestatii de maternitate in toate tarile Uniunii Europene. Potrivit incont.ro, site-ul economic al stirilor ProTv, cea mai scurta perioada de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului este practicata in Belgia, aceasta fiind de 3-6 luni. Dar exista tari in care concediul este mai lung, chiar dublu fata de România. Acesta este cazul Cehiei, care acorda concediul pentru cresterea copilului pâna la implinirea vârstei de 4 ani. Majoritatea statelor acorda ajutor de crestere a copilului pe o perioada de doi ani (Austria, Bulgaria, Franta, Norvegia si Ungaria). ”In Austria, orice mama, indiferent ca a muncit sau nu, primeste 14,53 de euro pe zi pâna când copilul implineste 2 ani si jumatate. In cazul gemenilor se acorda inca 50% din valoare. In Belgia, mamele care au avut un loc de munca cu norma intreaga primesc ajutorul financiar de la stat doar trei luni, iar cele care au avut un loc de munca cu jumatate de norma primesc indemnizatia timp de sase luni. Cuantumurile sunt diferentiate tot in functie de intreruperea totala sau partiala a activitatii profesionale. Pentru intreruperea totala, se acorda 685 de euro, iar pentru intreruperea partiala, 343 de euro. In Bulgaria, indemnizatia se acorda, pe baza contributiva, persoanelor care solicita concediu pentru cresterea copilului pâna la vârsta de 2 ani, in cuantum de 123 de euro. In Ungaria, indemnizatia se acorda persoanelor care au cel putin 180 de zile de asigurare in timpul ultimilor doi ani inainte de nasterea copilului si reprezinta 70% din media veniturilor brute zilnice din anul anterior, dar nu mai mult de 365 de euro. In Danemarca, indemnizatia se poate acorda pâna la implinirea de catre copil a vârstei de 9 ani, cuantumul anual depasind 1.000 de euro”, arata portalul economic.
Diana Gabor
