UDMR se pregăteşte să schimbe Constituţia României

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat marţi, la Senat, că proiectul de lege privind autonomia teritorială este finalizat, urmând ca în continuare să aibă loc o amplă şi profundă dezbatere publică. Hunor a subliniat că este nevoie de o nouă Constituţie pentru că noul proiect să poată fi adoptat.

„Proiectul autonomiei teritoriale este gata. Avem discuţii în interior în continuare şi în momentul în care finalizăm discuţiile vom şi prezenta, dar e gata. E scris, urmează o dezbatere publică largă şi profundă. Eu am spus că nici acest proiect, nici alte proiecte similare, fără o amendare a Constituţiei, dar eu vorbesc despre o nouă Constituţie, nu au nicio şansă să fie adoptate, mai ales după decizia Curţii privind proiectul de revizuire a Constituţiei”, a declarat Kelemen Hunor, citat de Agerpres.

El a precizat că, ”aşa cum a citit Curtea Constituţională proiectul de revizuire a Constituţiei, România ar avea nevoie de o nouă Constituţie, pe termen mediu, nu astăzi sau în 2015, nici măcar 2016. La alegerile din 2016, ar trebui să mergem cu toţii cu acest mesaj (…) Nu are rost să cârpim amendarea Constituţiei, trebuie să ne gândim la un nou proiect”.

Ce cuprinde proiectul UDMR

Potrivit presei naţionale, proiectul statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc cuprinde cinci elemente importante, între care autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă, afirmând că aceste drepturi nu vor fi îngrădite prin statut. UDMR propune, printre altele, ca în regiunea autonomă ”Ținutul Secuiesc” limba maghiară să fie limba oficială alături de limba română, iar în toate instituțiile publice, atât cele din subordinea autorităților locale, cât și centrale, să existe proporționalitate etnică, adică numărul angajaților de o anumită etnie să respecte ponderea pe care aceasta o deține în comunitatea locală.

Kelemen Hunor a declarat, joi, la finalul unei şedinţe a grupurilor parlamentare ale UDMR desfăşurată la un local din comuna Săvădisla, judeţul Cluj, că documentul va fi înmânat şi organizaţiilor teritoriale ale Uniunii.

„Colegii mei din grupurile parlamentare reunite ale UDMR au primit, joi, ultima variantă a proiectului de autonomie, urmează câteva zile în care pot veni cu amendamente, suntem în dezbaterea noastră internă. Vom finaliza proiectul după dezbaterea noastră internă şi vom lua o decizie după prima săptămâna din septembrie şi vom pune proiectul în dezbatere publică. Documentul îl vor primi şi organizaţiile noastre în aceste zile”, a spus Kelemen.

În dezbatere „cu toată societatea românească”

Acesta a subliniat că nu poate avansa o dată privind finalizarea proiectului de autonomie iniţiat de UDMR, în condiţiile în care proiectul este unul „foarte vast, foarte detaliat”. „Avem intenţia de a purta un dialog cu toată societatea românească, iar acest lucru nu se poate face nici într-o săptămână, nici într-o lună, pentru că este un lucru extrem de serios, unul extrem de sensibil, dar în acelaşi timp este un lucru absolut firesc şi normal să ai iniţiative, pentru că trăim într-o societate liberă. Este un proiect care îşi are originea într-un proiect european, cel din Tirolul de Sud. Proiectul are aproape 100 de articole”, a mai spus preşedintele UDMR. Vicepreşedintele UDMR Laszlo Borbely a explicat de ce proiectul UDMR privind autonomia seamănă cu proiectul din Tirolul de Sud, care funcţionează din 1992, fiind unul dintre modelele verificate în Europa.

„Există asemenea proiecte finalizate şi care funcţionează în Europa: uitaţi, vă spun acum, nu în detaliu, dar acest proiect seamănă foarte mult cu proiectul din Tirolul de Sud, care funcţionează bine-merci din anul 1992 şi nu se sperie italienii că în Tirolul de Sud există autonomie (…) Deci mergem pe modelul Tirolului de Sud, care e un model verificat în Europa. Vor fi multe asemănări”, a spus Borbely, precizând că proiectul are în vedere şi modificarea Constituţiei actuale.

„Atacul declanşat de UDMR la adresa statului român”

Unul dintre cei mai vocali politicieni care s-au declarat împotriva „atacului declanşat de UDMR la adresa statului român din interiorul Guvernului României prin proiectul de lege al autonomiei teritoriale etnice” a fost deputatul Bogdan Diaconu.

Pentru că „UDMR nu renunţă la autonomie, iar PSD nu renunţă la UDMR”, deputatul PSD şi-a dat joi demisia din partid, subliniind că voturile UDMR sunt, la această oră, pentru PSD, mai presus de stabilitatea, integritatea şi viitorul României. Acesta a acuzat UDMR că încearcă să creeze o enclavă separatistă în mijlocul României.

„Am făcut toate eforturile pentru a convinge PSD mai întâi să nu accepte UDMR la guvernare, iar apoi măcar să aibă curajul de a scăpa de acest cancer al politicii româneşti manevrat de la Budapesta, care este la rândul ei dirijată de Moscova pentru a fărâmiţa statul român. Dar, în continuare, UDMR, acceptat ca participant la conducerea României, pregăteşte un proiect de lege al autonomiei teritoriale care va crea în România o enclavă etnică pe modelul separatist rus din Ucraina”, a explicat Diaconu.

Preşedinte sau guvernator?

Vicepreşedintele politic al UDMR Laszlo Borbely a fost întrebat, miercuri, dacă proiectul UDMR privind autonomia prevede ca regiunea cu populaţie majoritar maghiară să fie condusă de un preşedinte, el răspunzând că atunci când s-a discutat de regionalizare s-a vorbit şi de guvernatori ai regiunilor.

Întrebat dacă proiectul UDMR prevede ca regiunea cu populaţie majoritar maghiară să fie condusă de un preşedinte, Borbely a evitat un răspuns direct, menţionând: „Atunci când era vorba de regionalizare, vorbim de toate judeţele ţării, ştiţi foarte bine că a fost un proiect care din păcate datorită disputelor la schimbarea Constituţiei nu a mai fost promovat, dar ştiţi foarte bine că au fost proiecte ale partidelor de guvernământ – la ora respectivă noi eram în opoziţie – când era vorba de regiuni şi era vorba şi de guvernatori ai regiunilor, da? Deci nu este o invenţie nouă”.