Asociaţia Ad Astra a Oamenilor de Ştiinţă a publicat clasamentul pe domeniile academice şi de cercetare din universităţile româneşti care reflectă activităţile ştiinţifice din anul 2010. Universitatea „Babeş-Bolyai” a avut cele mai multe lucrări indexate ISI şi a fost citată mai des decât orice altă universitate din România. Gazeta de Cluj vă prezintă domeniile în care se face cercetare în mediul academic din Cluj-Napoca şi rezultatele palpabile ale acestei activităţi.
Asociaţia Ad Astra a Oamenilor de Ştiinţă a publicat clasamentul pe domeniile academice şi de cercetare din universităţile româneşti care reflectă activităţile ştiinţifice din anul 2010. Primul clasament Ad Astra a fost publicat în anul 2005, unul dintre autori fiind profesorul Daniel David de la Universitatea „Babeş-Bolyai”. Acesta descrie pe blogul personal metodologia după care este elaborat acest clasament. În 2005, outputul ştiinţific, măsurat prin numărul articolelor Web of Science sau ISI, era împărţit la numărul angajaţilor dintr-o universitate pentru a calcula un indice de productivitate. Clasamentul a fost realizat pe baza acestei metodologii şi în 2006 şi 2007, dar în prezent s-au adus modificări substanţiale.
Calitate, nu doar cantitate
Clasamentele internaţionale majore curente utilizează o combinaţie între criteriul intensiv, indicele de productivitate, cel extensiv, indicele de producţie, arată David. În cercurile internaţionale, acesta din urmă este un criteriu ce conferă o mai mare greutate în competiţia dintre unităţile de cercetare. „Performance Ranking of Scientific Papers for World Universities”, cunoscut sub numele de „Rankingul Taiwan” şi „SCImago Journal & Country Rank” folosesc doar criteriul extensiv, iar alte clasamente internaţionale majore utilizează o combinaţie între criteriul extensiv şi cel intensiv, criteriul extensiv fiind în proporţie preponderentă.
Modificările aduse metodologiei clasamentului Ad Astra 2011 fac posibilă evidenţierea calităţii şi nu doar a cantităţii producţiei ştiinţifice, pun accent pe criteriul extensiv şi se concentrează pe domenii de cercetare, nu doar pe evaluarea globală a universităţilor. Se ia în calcul scorul relativ de influenţă a revistei Web of Science/ISI (SRI), care este calculat pe 5 ani şi reflectă mai bine citările în reviste cu influenţă mare. Pentru a reliefa mai precis contribuţia universităţilor româneşti, SRI a fost analizat astfel încât să reflecte contribuţia specifică a unei universităţi. De exemplu, pentru un articol care are cinci autori, din care doar unul este de la UBB, scorul pe care îl primeşte UBB este de 20% din SRI. Acest indice este numit SRII, de la SRI individualizat.
„Apariţia acestei analize Ad Astra este fundamentală, acum când suntem în cursul procesului de analiză a universităţilor româneşti, derulat de ministerul de specialitate. Aceste date prezentate de Ad Astra au fost extrase şi analizate obiectiv, independent de raportările universităţilor, care adesea s-au dovedit eronate (fie în sensul subevaluării, fie în sensul supraevaluării producţiei ştiinţifice proprii), aşa cum se procedează în toate clasamentele internaţionale ale universităţilor. Aşadar, această analiză trebuie să constituie etalonul pentru analiza ministerului de specialitate, în ceea ce priveşte indicatorul publicaţiilor Web of Science/ISI şi a indicatorilor de calitate (SRII şi SRI)”, conchide Daniel David.
Clujul, pe primul loc la jumătate din categorii
În clasamentul Ad Astra, poziţia UBB a fost calculată după indicele SRII, dar şi după alte criteriile secundare – SIR şi Nr. ISI (numărul de articole Web of Science/ISI) şi productivitate (criteriul intensiv). Ad Astra nu face analiza globală pe universităţi, ci doar pe domenii de cercetare, dar pentru o perspectivă focalizată asupra unei universităţi anume, scorurile obţinute de aceasta în diverse domenii de cercetare pot fi însumate pentru a obţine un scor general al universităţii analizate.
Potrivit clasamentului Ad Astra pe domenii universitare 2011, UBB ocupă primul loc la mai multe categorii, iar de cele mai multe ori îşi menţine poziţia dacă rezultatul se raportează şi la SRI şi numărul de publicaţii ISI, nu doar la SRII. La matematică, chimie, informatică, biologie, psihologie şi ştiinţe ale educaţiei „Babeş-Bolyai” a ocupat locul 1 în clasamentul Ad Astra. Într-o serie de alte domenii, UBB a fost clasificată pe locul secund, cum este cazul fizicii, unde locul I este ocupat de Universitatea Politehnică din Bucureşti. La geografie, universitatea clujeană a fost devansată de Universitatea din Bucureşti, la fel ca şi în cazul geologiei şi al ştiinţei mediului. La economie şi afaceri, UBB este tot pe locul 2, după Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Tot în top rămâne universitatea şi la domeniile sociologie, ştiinţe politice şi jurnalism, unde ocupă locul al treilea, după Universitatea din Bucureşti şi Academia de Ştiinţe Economice (ASE). Locul 3 îl ocupă şi în domeniul ingineriei chimice, după Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi. În domeniul Filozofie, UBB ocupă poziţia 9, alături de alte universităţi din ţară. Toate universităţile care apar în acest top au toate articolele publicate în „Revista Română de Bioetică”.
UBB face cercetare şi în ştiinţe agricole
UBB are contribuţii şi în domenii de cercetare care nu sunt organizate în structura sa academică, dar care pot reprezenta interese suplimentare ale UBB în activitatea de cercetare. Prin prisma criteriului principal (SRII), UBB ocupă primul loc în domeniul Ştiinţelor agricole şi silvice şi poziţia secundă la medicină veterinară, după Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca. În ceea ce priveşte domeniile medicină şi farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Cluj-Napoca ocupă locul 2, după cea din Bucureşti, iar UBB ocupă locul 6. La instrumente, imagistică, inginerie multidisciplinară, UBB se află pe poziţia 3, după Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB) şi Universitatea Tehnică Gheorghe Agachi. Aceasta din urmă ocupă primul loc la inginerie biomedicală, fiind urmată de UMF Iaşi şi de UBB. La cercetare în domeniul minelor, petrolului şi gazelor, UBB ocupă locul 5, iar la robotică şi automatizări locul 9, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) fiind în acest clasament pe locul 4. Aceasta din urmă ocupă locul 12 la domeniul inginerie mecanică, unde UBB este pe poziţia 2, după UPB. La inginerie energetică, UBB se clasează pe acelaşi onorabil loc 2, urmată de UTCN. La „Babeş-Bolyai” se face cercetare inclusiv în domeniul tehnologiei nucleare, din acest punct de vedere universitatea fiind situată pe locul 3. UBB devansează UTCN şi în domeniul ingineria materialelor, unde ocupă locul 3, respectiv 4. UTCN a reuşit să urce pe podium în domeniul ingineriei electrice şi electronice, ocupând locul 2 după UPB, iar UBB se clasează pe locul 5. La inginerie civilă şi construcţii, UTCN este în sfârşit pe prima poziţie, UBB ocupând locul 13.
Domeniile Istorie, Studii culturale/folclor, Drept şi Ştiinţele sportului au sub 5 articole per domeniu, ceea ce face analiza irelevantă. UBB apare doar în domeniul Ştiinţelor Sportului, pe poziţia 1, care este însă singura poziţie din domeniu. În clasamentul global al universităţilor din România, UBB ocupă poziţia 1, prin prisma indicatorului principal, SRII. De asemenea, în toate cele 12 domenii de cercetare analizate de Ad Astra şi organizate academic şi în cadrul UBB, aceasta se află pe podium: pe locul 1 în 5 domenii (Matematică, Chimie, Informatică, Biologie, Psihologie/ştiinţele educaţiei), pe locul 2 în 5 domenii (Fizică, Geografie, Geologie, Ştiinţa Mediului, Economie/afaceri) şi pe locul 3 în 2 domenii (Sociologie/ştiinţe politice/jurnalism şi Inginerie chimică). În aceste 12 domenii, UBB ocupă, prin comparaţie cu celelalte universităţi româneşti, cele mai multe poziţii 1.
„Este un lucru remarcabil că UBB, alături de alte universităţi complexe (UB, UAIC), se regăseşte în poziţiile de top în clasamente care iau în calcul doar producţia ISI. Aceste universităţi complexe includ un număr mare de domenii de cercetare/academice (mai ales ştiinţele socio-umane), în care outputul ştiinţific principal nu este exprimat doar în articole ISI, ci şi în cărţi şi capitole de carte. Aşadar, deşi în multe clasamente focalizate doar pe publicaţii ISI aceste universităţi intră doar cu o parte a outputului lor ştiinţific, ele se află totuşi în poziţiile de top. Aceasta arată că (1) poziţiile lor de top ar fi consolidate şi/sau (2) decalajul faţă de alte universităţi specializate, focalizate mai ales pe publicaţii ISI (ex. din domeniile ştiinţelor inginereşti, ştiinţelor vieţii/medicină/farmacie), s-ar accentua daca s-ar lua în calcul, aşa cum este normal, şi contribuţiile ştiinţifice ale acestor universităţi complexe, exprimate în cărţi/capitole publicate la edituri internaţionale de top”, arată profesorul Daniel David.
Diana Gabor
CLASAMENTUL UNIVERSITĂŢILOR DIN ROMÂNIA-2011*
(sursa: https://danieldavidubb.wordpress.com)
*Notă: Am prezentat în analiză doar primele patru universităţi din România, aşa cum rezultă scorul lor din analiza secundară a datelor Ad Astra; clasamentul s-a făcut pe indicatorul principal Ad-Astra (SRII).
SRII
Scor relativ de influenţă individualizat SRI
Scor relativ de influenţă Nr. ISI
Numărul articolelor indexate Web of Science/ISI
1. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) 335, 31 791,55(0,450) 755 (0,429)
2. Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) 260,08 590,06(0,324) 875 (0,480)
3. Universitatea din Bucureşti (UB) 248,47 704,66(0,357) 725 (0,368)
4. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (UAIC) 208,1 452,69(0,444) 436 (0,428)
Legendă:
(1) N-numărul de personal relevant pentru activitatea de cercetare:
N-UBB (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1757
N-UPB (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1820
N-UB (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1970
N-UAIC (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1018
Notă: Raportările privind numărul personalului academic (N) aparţin universităţilor şi nu au fost verificate independent de acestea. Personalului asociat din universităţi, în afara celui specific de cercetare, este implicat, pe bază de contract anual, doar în activităţi de predare.
(2) În afara parantezei, în roşu, se află scorurile obţinute prin criteriul extensiv (criteriul principal). În paranteza rotundă se află scorul obţinut prin criteriul intensiv (raportând scorul extensiv la N).
