Pe lângă faptul că pare să se plictisească în penitenciar, fostul patron al Prime Financial Consulting SRL, dar și al PFC Business Holding SRL, Tudor Cristian, vrea să scape de condamnările care l-au trimis după gratii pentru 5 ani, și cere în instanțe ba revizuirea sentințelor, ba anularea lor. În toamna anului trecut, Tudor a reușit să-și reducă pedeapsa totală cu un 1 an și 6 luni, pedeapsă pe care a primit-o în 2020, pentru înșelăciune, după ce instanța a constatat că a intervenit prescripția faptelor. Între timp, procurorii mocăiesc un dosar deschis în 2014, în care Tudor este acuzat de mai multe infracțiuni de evaziune fiscală, de care este foarte probabil să scape prin prescripție.
Tudor Cristian a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud, în 2015, la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru infracțiuni de corupție, iar mai apoi în 2020 la 4 ani și 6 luni, de Tribunalul Neamț, pentru evaziune fiscală, iar apoi la 5 ani de închisoare, tot în 2020, într-un dosar de înșelăciune judecat la Judecătoria Bistrița.
Cei 5 ani de închisoare reprezentau pedepsele primite de infracțiuni de corupție, evaziune fiscală și înșelăciune, contopite de instanță.
Din 2021, Tudor Cristian este cercetat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud într-un nou dosar, pentru evaziune fiscală.
Imediat după ce a fost pronunțată sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud în 2015, Tudor Cristian a dispărut, el stabilindu-se în Belgia. În primăvara anului 2021, el figura încă pe lista condamnaților căutați de poliție. A fost găsit însă și băgat după gratii, în Penitenciarul Rahova.
A vrut să scape de condamnarea din dosarul de corupție
În februarie anul trecut, Tudor Cristian a depus în instanță, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, o cerere de revizuire a sentinţei penale nr. 175/F/2015 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pronunţată în dosar nr. 1412/112/2014, definitivă prin decizia penală nr. 699/A/20.05.2016 a Curţii de Apel Cluj, prin care a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracțiuni de corupție.
Numai că, revizuirea unei sentințe penale poate fi admisă de instanță doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
Astfel, potrivit legii, revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
- s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
- obiectul pricinii nu se află în fiinţă;
- un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecăţii, când aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată în cauză. În cazul în care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii invocate. În acest ultim caz, la judecarea cererii va fi citat şi cel învinuit de săvârşirea infracţiunii;
- un judecător a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată în cauză;
- după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
Motivele invocate, aiurea
Tudor Cristian a invocat însă alte motive, respectiv faptul că la judecarea cauzei completul de judecată, în primă instanţă a fost format dintr-un judecător, iar în a doua instanţă din doi judecători, astfel că cele două complete de judecată au fost compuse ilegal, conform noilor prevederilor legale ale magistraţilor.
Tribunalul Bistrița-Năsăud i-a respins acțiunea, întrucât “raportat la motivul invocat de revizuentul Tudor Cristian în susţinerea cererii şi la finalitatea urmărită, instanţa constată că cererea acestuia, de revizuire a unei hotărâri pronunţate de un complet legal constituit la momentul pronunţării, urmare a modificării ulterioare a legii, este inadmisibilă, argumentele acestuia neputând fi supuse analizei în cadrul unei cereri de revizuire, în cuprinsul căreia instanţa are posibilitatea să analizeze doar anumite incidente dintre cele prevăzute expres şi limitativ de art. 453 alin. 1 Cod procedură penală, ce nu se regăsesc în speţa dedusă judecăţii”.
Sentința nu a fost definitivă, astfel că atacat-o cu apel, la Curtea de Apel Cluj, unde a avut aceeaşi soartă.
“Pentru promovarea căii extraordinare de atac a revizuirii pentru motivul prev. de art. 453 alin. 1 lit. f C.proc.pen. este necesară, în primul rând, existenţa unei decizii a Curţii Constituţionale prin care a fost declarată neconstituţională o normă legală, ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză şi care a fost publicată în Monitorul Oficial ulterior rămânerii definitive a hotărârii. Or, raportat la motivele formulate prin cererea de revizuire formulată şi care, de altfel, au fost reluate şi prin apelul declarat, Curtea constată că nu este îndeplinită niciuna dintre condiţiile menţionate anterior. Se reţine, în esenţă, că apelantul-revizuent nu a invocat nicio decizie a Curţii Constituţionale prin care să fi fost declarată neconstituţională o normă legală, nefiind astfel îndeplinită situaţia premisă pentru incidenţa motivului de revizuire prev. de art. 453 alin. 1 lit. f C.proc.pen., ci a făcut o serie de susţineri referitoare la nelegalitatea compunerii completului de judecată, prin raportare la modificările legislaţiei cu privire la compunerea completului de judecată intervenite ulterior condamnării sale definitive.
În mod evident însă aceste alegaţii ale revizuentului nu pot fi asimilate invocării unei decizii de neconstituţionalitate a unei norme legale, în condiţiile impuse de art. 453 alin. 1 lit. f C.proc.pen., anterior redate şi, implicit, nu pot fi circumscrise motivului de revizuire invocat în prezenta cauză. În consecinţă, se observă că instanţa de fond a analizat admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire şi, constatând neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 459 alin. 1-3 C.proc.pen., în mod just a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă”, au explicat judecători Curții de Apel Cluj, care i-au respins definitiv lui Tudor Cristian cererea de revizuire depusă în februarie anul trecut.
Numai că bărbatul nu a renunțat cu una cu două, iar la finele lunii decembrie a depus, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, o nouă cerere de revizuire a sentinței pronunțată în dosarul în care a fost condamnat pentru infracțiuni de corupție.
Instanța bistrițeană s-a pronunțat în acest ultim dosar chiar zilele trecute, pe 15 mai, când i-a respins “ca inadmisibilă în principiu” și această cerere de revizuire.
Căruță de plângeri! Abia DNA-ul l-a înhățat
Tudor Cristian a fost pus sub urmărire penală încă din 2011, când polițiștii bistrițeni au dat publicității un comunicat cu privire la infracțiunile comise de acesta.
Conform documentului IPJ BN de la acea vreme, față de Tudor Cristian existau indicii temeinice că în perioada 2008-2010, în calitate de administrator la două societăți comerciale din Bistrița, a indus în eroare reprezentanții unor societăți comerciale din Bistrița, Botoșani, Bihor și Maramureș, cu ocazia încheierii și derulării mai multor contracte de proiectare și consultanță, în scopul obținerii de fonduri europene nerambursabile.
Trei ani mai târziu, în 2014, Tudor Cristian a intrat din nou în atenția polițiștilor. Conform unui comunicat transmis atunci de IPJ Bistrița-Năsăud, afaceristul ar fi indus în eroare nu mai puțin de 11 persoane fizice și juridice cărora le-ar fi creat un prejudiciu de aproximativ 448.876 de lei.
„La data de 25 aprilie a.c., lucrătorii din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au finalizat cercetările în cauza penală complexă privind pe numitul T.C., în vârstă de 38 de ani, din Bistriţa, iar dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud cu propunere de trimitere în judecată a acestuia, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.
Acesta este suspectat că în perioada 2008-2012, având calitatea de administrator a trei societăţi comerciale, toate cu sediul social în municipiu, ar fi indus şi ar fi menţinut în eroare 11 părţi vătămate, persoane fizice şi juridice, cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de proiectare şi/sau consultanţă în domeniul accesării de fonduri nerambursabile.
Prejudiciul cauzat, în valoare de aproximativ 448.876 de lei, a fost recuperat integral prin luarea măsurilor asiguratorii”, se arăta în comunicatul dat publicităţii de IPJ BN.
Firme înființate pe bandă rulantă și promisiuni de proiecte pe fonduri europene
Tudor Cristian şi-a derulat afacerile în principal prin două din firmele pe care le înfiinţase pe numele său sau ale unora dintre angajaţii săi. Este vorba de Prime Financial Consulting SRL şi PFC Business Holding, ambele cu sediul în municipiul Bistriţa.
Ambele firme aveau ca domeniu de activitate consultanță pentru afaceri și management. Prima a fost înființată în anul 2005, însă practic a derulat afaceri abia din 2006, iar cea de-a doua firmă a fost înființată în 2010. Potrivit unor surse ale Gazetei de Bistrița, prin SC Prime Financial Consulting SRL era asigurată consultanță, iar prin PFC Business Holding SRL era întocmită documentația pentru proiectul tehnic prin care clienții doreau să acceseze anumite fonduri europene.
Ulterior, Cristian Tudor a înfiinţat o serie de alte firme, cu domenii de activitate cerute pe piaţa proiectelor europene, dacă putem spune aşa, pe care ulterior le vindea unor posibili clienţi. Aceştia erau amatori de astfel de accesări de fonduri europene, însă nu aveau o firmă cu domeniul de activitate necesar care să aibă, conform normelor, o vechime de cel puţin un an şi jumătate. Şi ca să nu dea de bănuit, Cristian Tudor derula sume mai mici prin aceste firme, atât cât să nu se spună că sunt inactive. Aproximativ 60 de astfel de societăţi au fost înfiinţate de Cristian Tudor, multe dintre ele având ca asociaţi unici angajaţi ai săi, însă administrator figura el însuşi. Preţurile de vânzare ale firmelor variau între 5.000 şi 10.000 de euro, potrivit unor surse ale Gazetei de Bistriţa.
Din toate aceste fapte despre care vorbeau polițiștii în 2011 și 2014 s-au concretizat foarte puțin în dosare trimise în judecată. Pentru o parte din fapte, respectiv infracțiuni de corupție – fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi complicitate la tentativa de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente false, inexacte sau incomplete pentru a obţine finanţare prin fonduri europene a unor proiecte prin APIA – Tudor Cristian a fost cercetat de procurorii DNA și trimis în judecată, iar în 2015 a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud, la 3 ani și 4 luni de închisoare. Sentința a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, instanță care, în 2016, a menținut sentința pronunțată de instanța de fond.
A scăpat de pedeapsa pentru înșelăciune
În vara lui 2022, Tudor Cristian a depus la Judecătoria Bistrița o cerere în anulare a sentinței pronunțată în dosarul în care, în 2018, a fost trimis în judecată pentru înșelăciune, iar în 2020 a fost condamnat la 1 an și 6 luni pentru comiterea acestei infracțiuni. Concret, Tudor a cerut instanței să constate că în momentul în care instanța l-a condamnat în 2020, intervenise prescripția faptelor, fiind invocată deciziile CCR nr. 297/2018, și nr. 358/2022.
“(…) durata termenului de prescripţie a răspunderii penale faţă de contestatorul condamnat Tudor Cristian se impune a fi calculat prin raportare la durata termenului general de prescripţie prev. de art. 154 alin. 1 lit. d Cod penal, pentru infracţiunea de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. 2 Cod penal, limitele de pedeapsă fiind de la 1 la 5 ani închisoare, situaţie în care termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt de 5 ani. În speţă, termenul general de prescripției a răspunderii penale de 5 ani a început să curgă la data săvârşirii ultimei acţiuni care intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii continuate, conform art. 154 alin. 2 Cod penal, în speţă – ianuarie 2011, şi s-a împlinit pe parcursul procesului penal, anterior rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 511/15.04.2020 a Judecătoriei Bistrița, care face obiectul căii extraordinare de atac. (…)
“Va constata că a intervenit prescripția răspunderii penale cu privire la condamnarea contestatorului inculpat Tudor Cristian, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 C. penal art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale comise în perioada ianuarie-iunie 2011 în dauna persoanelor Climov Ella Teodora, Climov Andrei şi Olaru Luciana, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție. În baza art. 426 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, va înlătura dispoziția de condamnare a contestatorului inculpat privind infracțiunea de înșelăciune, faptă prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale comise în perioada ianuarie-iunie 2011 în dauna persoanelor vătămate Climov Ella Teodora, Climov Andrei şi Olaru Luciana), la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Judecătoria Bistrița, în octombrie 2023, devenită definitivă prin neatacare.
A rămas însă cu celelalte două pedepse din dosarul de infracțiuni de corupție de 3 ani și 4 luni și cea din dosarul de evaziune fiscală judecat de Tribunalul Neamț și Curtea de Apel Bacău, în care a primit o condamnare de 4 ani de închisoare.
Cereri de revizuire și contestații în anulare, pe bandă rulantă
Deși a reușit să scape de o pedeapsă, Tudor Cristian vrea să i se anuleze toate condamnările primite și să devină om liber.
Astfel, în februarie 2023 depune la Curtea de Apel Cluj o contestație în anulare a decizie penale pronunțată de aceeași instanță în dosarul de înșelăciune din 2018, care a fost respinsă de judecătorii clujeni, ca inadmisibilă.
În august 2023, cere revizuirea sentinței pronunțată de Judecătoria Bistrița, devenită definitivă prin decizia Curții de Apel Cluj, din același dosar de înșelăciune din 2018. Cererea de revizuire a fost depusă la Judecătoria Bistrița și a fost respinsă în noiembrie 2023.
În noiembrie 2023, depune la Judecătoria Sectorului 4 București o nouă contestație în anulare a sentinței definitive din dosarul de înșelăciune din 2018, însă dosarul este declinat la Curtea de Apel Cluj. Judecătorii clujeni au dat verdictul zilele trecute, pe data de 15 mai, când au respins contestația în anulare formulată de Tudor Cristian.
În martie anul acesta, Tudor Cristian a formulat o contestație în anulare a sentințelor pronunțate de Tribunalul Neamț și Curtea de Apel Bacău, în dosarul în care, în 2018, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, infracțiune pentru care, așa cum am precizat mai sus, a fost condamnat la 4 ani de închisoare. Contestația a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, instanță care luna trecută a respins-o ca inadmisibilă.
Mama lor de anchetatori! Dosar lălăit de 10 ani
Din 2014, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud îl anchetează pe Tudor Cristian într-un dosar în care este acuzat de comiterea mai multor infracțiuni evaziune fiscală. Dosarul a fost întocmit ca urmare a mai multor plângeri depuse de Direcția Generală a Finanţelor Bistrița-Năsăud, după ce inspectorii fiscali au constatat că Tudor Cristian, în numele SC Prime Financial Consulting SRL, dar și al PFC Business Holding SRL, a facturat diferite sume beneficiarilor proiectelor şi serviciilor de consultanţă (în cea mai mare parte neachitate), creanţele fiind refacturate (cesionate) altor societăţi comerciale controlate de el, aplicându-se cota legala de TVA și în final solicitând organelor fiscale rambursarea TVA (cererea fiind respinsă). Ulterior, Tudor Cristian a cesionat din nou pretinsele creanţe altor societăţi controlate de el, în cele din urmă creanţele fiind refacturate Bursei Europene de Investiții BEIRO SRL Iași, tot de el fondată, solicitând din nou rambursarea TVA ( cerere din nou respinsă de organele fiscale).
După 4 ani de anchetă, procurorii au clasat cauza, însă în urma plângerii celor de la Finanțe, instanța a dispus, în februarie 2020, completarea urmăririi penale.
Doi ani mai târziu, în decembrie 2022, procurorul de caz a clasat din nou cauza, considerând că “faptele nu au fost comise cu vinovăţia prevăzuta de lege, faptele nu sunt prevăzute de legea penală”. Fiscul a depus din nou plângere împotriva ordonanţei procurorului, respinsă de procurorul șef al unităţii de parchet bistrițene, astfel că, s-a ajuns din nou în instanță, care a dispus, din nou, completarea urmăririi penale. Despre cum a fost instrumentat acest dosar, vă vom relata în ediția viitoare a publicației noastre.
