Chiar dacă Tribunalul Bistrița-Năsăud i-a respins cererea de revizuire a sentinței prin care în 2022 a fost condamnat definitiv la 15 ani și 3 luni de închisoare, Marius-Viorel Negrea nu se lasă cu una cu două. El a atacat hotărârea instanței bistrițene la Curtea de Apel Cluj, iar procesul este în plină desfășurare.
După mai bine de doi ani de procese, pe 6 noiembrie 2020, Marius-Viorel Negrea a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud, la 15 ani și 3 luni de închisoare pentru constituire de grup infracțional organizat și trafic de droguri de mare risc.
În același dosar au fost inculpați încă patru bărbați: Alexandru Cociobea – condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare, Ilie Sorin Pop – condamnat la 8 ani de închisoare, Zsigmond Francisc – 13 ani de închisoare, și Costea Costel – 4 ani de închisoare.
Cei cinci inculpați au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, judecătorii de la instanța superioară pronunțând sentința definitivă în data de 16 februarie 2022, prin care au menținut condamnările dispuse de instanța bistrițeană.
Între timp, cei cinci inculpați au depus și o cere în anulare, în speranța că vor reuși măcar să li se mai reducă din pedepse. Singurul căruia instanța i-a tăiat din anii de închisoare este Zsigmond, acesta rămânând cu 9 ani și 2 luni de închisoare din cei 13 primiți inițial.
Colacul de salvare pe care se bazează Negrea e o sentință pronunțată în Belgia ce-l vizează pe Zsigmond
În principal cererea de revizuire se bazează pe o sentință pronunțată de o instanţă belgiană în care erau vizați capii aceluiași grup de traficanți de droguri pe care și anchetatorii români l-au luat în colimator. Însă, în documentul instanței belgiene apar ca lideri ai grupării doi cetățeni străini și Zsigmond Francisc, românul fiind cel care recruta șoferii pentru transportul drogurilor, în timp ce procurorii antimafia din Bistrița-Năsăud au susținut că liderul grupării era de fapt Negrea, secondat fiind de Zsigmond. Întrucât cele două sentințe se bat cap în cap, în opinia apărării, s-a cerut revizuirea sentinței prin care Negrea a fost condamnat la mai bine de 15 ani de închisoare.
“Activităţile concrete reproşate în legătură cu cele 2 acte materiale ale infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi trafic de droguri de mare risc au fost reţinute exclusiv în sarcina numitului Zsigmond Francisc, mai precis că în data de (…) 2017 a organizat transferul şi transportul extern a 54 kg ketamină către Regatul Unit al Marii Britanii, transferul către şoferul XX efectuându-se în localitatea Veurne Aalst de către AA (primul inculpat) şi BB (al treilea inculpat) şi că în data de ##/05/2017 a organizat transferul şi transportul extern a 12 kg cocaină către Regatul Unit al Marii Britanii, transferul către şoferul (…) fiind efectuat la (…) de către AA (primul inculpat) după care autocamionul s-a deplasat prin (…) către Regatul Unit al Marii Britanii.
Din analiza celorlalte transporturi reţinute în hotărârea străină, comparativ cu cele pentru care Negrea Marius-Viorel a fost condamnat de către instanţele române se observă şi probează în acelaşi timp că Negrea Marius-Viorel nu a avut nimic a face cu organizarea transporturilor din 13.02.2017, 24.03.2017, 25.01.2017, 16.02.2017, 08.05.2017 singurul implicat fiind Zsigmond Francisc.
Mai mult decât atât, unul dintre aceste transporturi, cel din 25.01.2017 l-a avut ca beneficiar final pe Zsigmond Francisc ceea ce este complet antitetic grupului infracţional pentru care autorităţile române l-au condamnat pe Negrea Marius-Viorel, unde Zsigmond Francisc avea calitatea de constituant al grupului care avea ca scop transportul drogurilor, nicidecum să fie beneficiarii drogurilor transportate. În fine, Costea Costel nu şi-a asigurat apartenența la grupul infracţional pretins constituit de Negrea Marius-Viorel lucru la fel de absurd în condiţiile în care se susţine că tocmai revizuentul era cel care intermedia legătura de la vânzător la cumpărător inclusiv legătura cu persoanele ce intermediau fizic şi efectiv transportul.
Pe cale de consecinţă, apărarea a constatat că starea de fapt şi aspectele reţinute de instanţele belgiene sunt în completă contradicţie cu cele reţinute de instanţele române, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional în componenţa stabilită de autoritatea străină fiind cea corectă, excluzând calitatea de iniţiator şi constituant al inculpatului Negrea Marius-Viorel de la comiterea acestei fapte, impunându-se o soluţie de achitare a acestuia întrucât fapta de a iniţia şi constitui grupul nu există în materialitatea sa”, se arată în sentința pronunţată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, în septembrie anul trecut.
Apărarea a mai dat și alte exemple care s-ar bate cap în cap în sentința de condamnare din România cu cea din Belgia.
Judecătorii bistrițeni au respins cererea
Numai că, judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud nu au fost de acord cu alegațiile apărării, precizând că, în ceea ce privește activitatea infracțională a lui Zsigmond reținută de judecătorii belgieni, reiese faptul că românul se afla în strânse relații cu ceilalți membri ai grupării aflați în alte state, inclusiv cu Negrea.
“Prin sentinţa penală nr. (…)/893 pronunţată la data de 29.05.2020 de Tribunalul de Primă Instanţă din Leuven (…), inculpatul Zsigmond Francisc a fost condamnat, în absenţă, la o pedeapsă privativă de libertate de 36 luni sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 324 bis şi art. 324 alin. 4 Codul penal belgian constând în participarea în calitate de lider a unui grup infracţional organizat, constituit din mai mult de două persoane (…), asociere stabilită în timp şi care a acţionat concertat în scopul săvârşirii unor infracţiuni şi delicte care se pedepsesc cu pedeapsă de 3 ani sau cu o pedeapsă mai severă, respectiv pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 1, 2bis, 2ter, 3, 4, 5 şi 6 din Legea din 24 februarie 1921 privind comercializarea otrăvurilor, somniferelor şi stupefiantelor, substanţelor psihotrope, dezinfectante şi antiseptice şi a substanţelor ce pot fi utilizate în scopul producerii ilegale de substanţe stupefiante şi psihotrope şi psihoactive şi art. 1, 1bis, 2, 3, 5, 11, 26 bis şi ## din Decretul regal din 31 decembrie 1930 privind reglementarea substanţelor sedative şi narcotice, constând în aceea că prin intermediul unei organizaţii internaţionale, bine organizate de persoane din (…), s-au implicat în activităţi legate de groguri, cum ar fi transporturi internaţionale de stupefiante către Regatul Unit al Marii Britanii şi (…).
În cuprinsul sentinţei penale de mai sus, autorităţile belgiene au avut în vedere o serie de acte materiale reţinute în sarcina inculpatului Zsigmond Francisc, inclusiv actele materiale invocate de apărare în cuprinsul prezentei cereri, respectiv cele din data de 22.02.2017, respectiv din data de 27.05.2017 (…), constând în transferul şi transportul extern a 54 kg de ketamină către Regatul Unit al Marii Britanii, transferul către şoferul XX efectuându-se în loc. Veurne Aalst de către inculpaţii (…) şi Zsigmond, respectiv, transferul şi transportul extern a 12 kg de cocaină către Regatul Unit al Marii Britanii, transferul către şoferul (…) efectuându-se în loc. (…) de către inculpatul (…), după care autocamionul s-a deplasat prin (…) către Regatul Unit al Marii Britanii.
Prin urmare, se constată că sentinţa penală nr. (…)/893 pronunţată la data de 29.05.2020 de Tribunalul de Primă Instanţă din Leuven priveşte doar pe inculpatul-intimat Zsigmond Francisc cu privire la activitatea infracţională mai sus descrisă, activitate din care rezultă că acesta se afla în strânse relaţii cu ceilalţi membrii ai grupării infracţionale aflaţi în alte state, (…).
Ulterior, prin decizia penală nr. 980/A/14.07.2022, Curtea de Apel Cluj a admis contestaţia în anulare formulată de inculpatul Zsigmond Francisc, şi a înlăturat pedepsele stabilite în sarcina acestuia cu privire la infracţiunile de trafic de droguri de risc şi trafic de droguri de risc şi de mare risc avute în vedere de instanţa din Belgia prin sentinţa penală nr. (…)/893 pronunţată la data de 29.05.2020 de Tribunalului de Primă Instanţă din Leuven.
Revenind la cazul de revizuire indicat în prezenta cerere, respectiv când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia, practica judiciară unanimă arată că se va reţine caracterul inconciliabil al soluţiilor pronunţate în cazul în care acestea se exclud una pe cealaltă (ipoteza clasică fiind condamnarea unor complici, în timp ce autorii sunt achitaţi motivat de faptul că infracţiunea nu există). În continuarea raţionamentului, în cuprinsul deciziei nr. ###/2015 pronunţată de I.C.C.J. – Secţia penală, instanţa supremă a menţionat faptul că hotărârile sunt inconciliabile când datorită datelor şi dispoziţiilor pe care le conţin se exclud reciproc, iar inconciliabilitatea hotărârilor trebuie să privească dispozitivele hotărârilor supuse revizuirii, aspect care nu poate fi reţinut de judecător cu privire la conţinutul dispozitivului celor două sentinţe invocate de către revizuient.
În concret, prin cele două hotărâri, inculpatul Zsigmond Francisc a fost condamnat pentru activitatea infracţională, cu referire şi la ceilalţi inculpaţi, inclusiv inculpatul Negrea Marius-Viorel, fără a se identifica aspecte de natură a aprecia că există chestiuni care nu se pot concilia. Cu alte cuvinte, se constată faptul că autorităţile belgiene nu reţin în sarcina acestuia săvârşirea vreunui infracţiuni, acestea se rezumă a face menţiune că revizuientul ar fi făcut parte din grupul infracţional din care făceau parte inculpaţii Pop Ilie Sorin , Cociobea Alexandru şi Costea Costel.
Pentru aceste considerente, în baza art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, instanţa va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Negrea Marius-Viorel, (…), împotriva sentinței penale nr. 115/F/06.11.2020 a Tribunalului Bistrița-Năsăud pronunţată în dosar nr. 313/112/2018, definitivă prin decizia penală nr. 189/A/16.02.2022 a Curţii de Apel Cluj”, se arată în sentința tribunalului bistrițean.
Atât Negrea, cât și Zsigmond nu au ajuns după gratii pentru a-și ispăși pedepsele la care au fost condamnați, și sunt dați în urmărire de autoritățile judiciare române.
