70% dintre români nu ştiu să menţioneze nicio altă ţară în care funcţionează sistemul parlamentar bicameral.
Mulţi dintre români au votat la referendum în necunoştinţă de cauză la adresa rolului Parlamentului în general şi al sistemului parlamentar bicameral în particular.
Săptămâna trecută a fost dat publicităţii un studiu comandat de Asociaţia ProDemocraţia şi realizat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), care relevă ce ştiu românii despre Parlament şi despre rolul său, dar şi despre bicameralism.
Studiul scoate în evidenţă, de asemenea, dacă votul la referendum poate fi influenţat de o retorică justiţiară, care să predispună la luarea de decizii ce încalcă drepturile omului şi dacă există pericolul alunecării într-o paradigmă de tip „dictatura majorităţii”.
Studiul a fost realizat în perioada 24 – 27 martie 2010, pe un eşantion de 1060 de persoane, cu o eroare maximă de +/- 3,1%.
Vot în necunoştinţă de cauză
Cristian Pârvulescu, liderul Asociaţiei ProDemocraţia, a declarat, săptămâna trecută, în timpul în timpul unei dezbateri publice pe tema eventualelor modificări ale Constituţiei, că studiul relevă că românii nu au votat în cunoştinţă de cauză la referendumul din decembrie 2009 , suprapus primului tur al alegerilor prezidenţiale şi validat în sensul legii, ale cărui rezultate au indicat dorinţa electoratului de a avea un parlament unicameral din care să facă parte maximum 300 de parlamentari.
„Mulţi dintre români au votat la referendum în necunoştinţă de cauză la adresa rolului Parlamentului în general şi al sistemului parlamentar bicameral în particular”, relevă concluziile studiului prezentat de Pârvulescu.
Trei sferturi nu cunosc bicameralismul
Potrivit studiului CCSB, doar 34% dintre respondenţi ştiu cu exactitate care este scopul Parlamentului – acela de a legifera. În aceeaşi proporţie, cei chestionaţi au afirmat că rolul Parlamentului este să vegheze la bunul mers al ţării şi să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei, iar restul au vorbit despre rolul de conducere, de reprezentativitate, despre asistenţă socială sau rol economic sau, 10%, au dat răspunsuri negative la adresa Legislativului.
Întrebaţi de ce trebuie să existe un Parlament bicameral, 77% nu au ştiut să răspundă, doar 5% dintre respondenţi identificând rolul Camerei Superioare – Senatul, acela de control, de filtru, de verificare a activităţii legislative a Camerei Inferioare, adică a Camerei Deputaţilor. La aceeaşi întrebare, trei procente au afirmat că rolul Senatului este acela de „mai multe păreri/ a doua opţiune/ mai multe capete gândesc mai bine”. Alte trei procente consideră că motivul pentru care în unele state există Camera Superioară este acela de a legi mai bune (le judecă mai bine, verdicte mai corecte, mai eficienţi, mai repede, mai puţină corupţie).
Retorica justiţiară
Sondajul realizat de CCSB relevă că retorica justiţiară poate influenţa foarte mult luarea de decizii ce încalcă drepturile omului şi dacă există pericolul alunecării într-o paradigmă de tip „dictatura majorităţii”.
Astfel, la întrebarea dacă ar fi de acord cu organizarea unui referendum pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, din cauză că a crescut foarte mult infracţionalitatea, iar autorităţile nu mai pot face faţă, jumătate dintre respondenţi au răspuns pozitiv. În cazul organizării unui astfel de referendum, 91% ar vota pentru reintroducerea pedepsei capitale. De asemenea, 68% dintre chestionaţi ar fi de acord cu organizarea unui referendum care ar viza retragerea cetăţeniei române etnicilor rromi, iar în cazul organizării, 94% dintre respondenţi ar fi de acord cu această propunere. Totodată, 89% dintre români ar fi de acord şi cu retragerea cetăţeniei române etnicilor maghiari, deoarece aceştia susţin autonomia Ţinutului Secuiesc.
Românii se dovedesc la fel de intransigenţi şi vizavi de persoanele care nu acceptă învăţătura creştină, 88% fiind de acord cu pedepsirea penală pentru astfel de cazuri.
Dictatura majorităţii
Cât priveşte direcţia în care se îndreaptă România, 74% dintre români consideră că aceasta este una greşită, deşi 55% dintre români s-au declarat neinteresaţi de viaţa politică a ţării. Totodată, 40% sunt de acord cu dictatura majorităţii, iar 72 de procente consideră că minorităţile trebuie să se supună majorităţii, oricare ar fi poziţia susţinută de majoritate.
De aici autorii studiului au ajuns la concluzia că profilul celor predispuşi la un astfel de vot este în strânsă corelaţie atât cu apartenenţa la grupul majoritar (români, ortodocşi), cât şi cu deţinerea de resurse materiale sau de status (de vârstă, de educaţie, de venit, de mediu rezidenţial, de ocupaţie).
Concluzia finală la care au ajuns autorii studiului în urma acestor rezultate, este că folosirea referendumului fără mecanisme de echilibru, în necunoştinţă de cauză şi alimentată de o retorică justiţiară autoritariană riscă să arunce România în comportamente de tip „dictatura majorităţii”, să-i zăticnească textura democratică încă insuficient consolidată şi să poate genera încălcări ale drepturilor omului.
