Punct final în dosarul în care au fost judecați doi bistrițeni, Cherejan A. și iubita lui – Puși S., ambii acuzați de trafic de persoane de procurorii DIICOT. Dacă la Bistrița, Cherejan a fost condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare, judecătorii de la Cluj i-au comutat pedeapsa în una cu suspendare, aceștia considerând că au trecut deja 10 ani de la începerea procesului penal. Concret, procurorii s-au mocăit 5 ani la o amărâtă de anchetă de trafic de persoane până să îi trimită în judecată pe cei doi, iar procesul a mai durat încă 5. Nepermis de mult!
În urmă cu câteva luni, Gazeta de Bistrița prezenta cazul unui bistrițean și al iubitei lui, care au fost acuzați, în 2012, de trafic de persoane, fapte comise între anii 2006 – 2012, perioadă în care, spun procurorii, Cherejan ar fi dus la cerșit în Occident vreo patru persoane din Bistrița, de etnie rromă și cu situație financiară precară, cărora bărbatul le-a promis, de obicei, că le duce la cules de căpșuni. “Căpșunii” au fost însă la colț de stradă și picau din buzunarele trecătorilor miloși, fiindcă Cherejan i-a pus pe cei patru să cerșească.
În toamna lui 2012, procurorii DIICOT BN au demarat ancheta, i-au reținut pe Cherejan și Puși, și au cerut și arestarea preventivă a acestora pentru 30 de zile. Deși procurorii i-au vrut pentru mai multă vreme după gratii, instanța nu a încuviințat prelungirea măsurii preventive. Cei doi au fost trimiși în judecată, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, abia în iulie 2017, după 5 ani de anchetă.
La finalul procesului, în ianuarie 2021, instanța bistrițeană a ajuns la concluzia că cei doi au acționat cu intenție directă, prevăzând și urmărind lezarea integrității fizice și psihice a persoanelor vătămate. Pedepsele au fost aplicate conform principiului legii cele mai favorabile, pe Vechiul Cod Penal, în vigoare la data comiterii faptelor și evident a trimiterii lor în judecată, limitele fiind mult mai blânde, între 6 luni și 3 ani, în timp ce noul Cod prevede pedepse cuprinse între 3 și 10 ani de închisoare.
Astfel, Cherejan a fost condamnat de tribunalul Bistrița-Năsăud la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru 4 fapte de trafic de persoane.
Puși a fost condamnată și ea la 3 ani de închisoare, însă cu suspendare, pentru comiterea a trei fapte de trafic de persoane.
Totodată în pronunțarea sentinței, instanța a reținut ca circumstanță atenuantă, faptul că ambii nu au mai comis infracțiuni pe teritoriul României.
Cu suspendare, din cauză de… proces prea lung
Bineînțeles, cei doi inculpați, dar și procurorii DIICOT au atacat cu apel sentința de la Bistrița, la Curtea de Apel Cluj. Aici, procesul a început în luna martie, iar în septembrie a fost pronunțată și sentința definitivă, care a fost practic o palmă zdravănă pentru DIICOT Bistrița-Năsăud, ai cărui procurori îl voiau pe Cherejan pentru 8 ani după gratii, iar pe Puși pentru 5 ani, iar instanța i-a lăsat practic să se bucure de libertate. Asta deși probatoriul existent la dosar a fost beton cum se spune, iar instanța de la Bistrița a judecat corect și fundamentat.
Totuși magistrații de la Curtea de Apel Cluj au admis apelul înaintat de Cherejan, care a cerut în principal achitarea sa și în subsidiar încetarea procesului penal cu privire la una din infracțiunile comise în perioada 2006 – 2008, întrucât a intervenit prescripția, schimbarea încadrării juridice cu privire la două fapte din 2012, înlăturarea sporului de 6 luni adăugat la pedeapsa principală, astfel încât instanța să poată dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
“În propria apreciere a materialului probator, instanța de apel reține că faptele penale imputate inculpaților, în materialitatea lor, precum și în ce privește latura subiectivă, au fost dovedite cu declarațiile persoanelor vătămate (…).
S-a reținut și probat că pe parcursul procesului penal, inculpații au încercat în mod repetat să influențeze declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor, astfel că în mod întemeiat, a înlăturat instanța de fond, ca necorelându-se cu celelalte mijloace de probă, declarațiile persoanei vătămate D.D. de la instanța de fond și ale martorilor K.K., S.S. și J.J., de la instanța de fond, date inițial.
Curtea de apel își însușește aprecierile derivate din interpretarea detaliată și coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză și pe care s-a întemeiat concluzia de vinovăție a inculpaților, pe care le-a expus instanța de fond în motivare.
Deși inculpații au invocat lipsa unor probe temeinice care să le confirme vinovăția, Curtea reține că aceste apărări nu sunt întemeiate. (….)
Ca atare, Curtea apreciază că probele administrate au dovedit în afara oricărui dubiu participarea inculpaților la actele infracționale imputate, așa cum s-a reținut și de către instanța de fond.
Curtea de Apel constată că în privința infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 din Legea 678/2001, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal din 1969, art.74 rap.la art.76 alin.1 lit.b Cod penal din 1969, și art. 5 Cod penal, comisă față de persoana vătămată D. D., în perioada 2006-2008, s-a împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale. (…) Ca atare, în baza art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 alin. 1 lit. f Cod Procedură Penală, fiind înlăturată răspunderea penală a inculpatului apelant Cherejan A., se va dispune încetarea procesului penal cu privire la această infracțiune.
În ce privește sancțiunea aplicată, aceasta trebuie să fie consecința și măsura gravității infracțiunilor săvârșite, pedeapsa aplicată neputându-și îndeplini funcțiile decât dacă este perfect adaptată gradului de pericol social al faptelor comise, persoanei inculpatului și împrejurărilor care atenuează sau agravează răspunderea penală.
O pedeapsă care nu ține seama de aceste realități nu va fi în măsură să exercite o influență preventiv educativă și nici să-l descurajeze pe condamnat de la comiterea de noi infracțiuni.
În propria evaluare a criteriilor de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, instanța de apel a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cp (…).
Ținând seama de aceste criterii, Curtea de Apel apreciază că pedepsele stabilite de instanța de fond, ca natură și durată, sunt proporționale cu gravitatea faptelor comise și corespund cerințelor asigurării împlinirii dublului scop – educativ și represiv al sancțiunii.
Pe de altă parte, Curtea de Apel reține că de la data comiterii infracțiunilor și până în prezent, deși nu se poate imputa organelor judiciare intervalul mare de timp în care s-a desfășurat procesul penal, a trecut o durată de timp consistentă, de peste 10 ani, context în care, dispunerea executării pedepselor în regim de detenție este apreciată ca inoportună și lipsită de eficiență.
Curtea de Apel apreciază că reținerea de circumstanțe atenuante în cauză este întemeiată, pentru argumentele expuse de instanța de fond, iar pedepsele stabilite în aceste limite corespund proporțional cu gravitatea acuzațiilor.
Deși se are în vedere gravitatea în concret a acuzațiilor, din perspectiva interesului general de corijare a conduitei inculpaților în societate și a interesului particular de despăgubire a persoanei vătămate A.A., Curtea de Apel apreciază că la acest moment, o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, pe durata unui termen de supraveghere consistent, ar contribui în mod real la împiedicarea pe viitor a săvârșirii unor alte infracțiuni de către inculpați”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de magistrații de la Curtea de Apel Cluj.