Traditia, la loc de cinste la Rebrisoara

O dovada vie a dezvoltarii culturii în comuna Rebrisoara este înfiintarea Muzeului Satesc. Inaugurarea acestuia si a avut loc la sfârsitul lunii februarie. Înca din 1970, în aceste locuri, dragostea pentru traditie si spiritualitate româneasca s-a facut remarcata prin intermediul oamenilor simpli, dar si prin a multor personalitati de valoare pe care le-a dat Rebrisoara.

Ani de zile, profesorul de istorie Vasile Tarmure, un iubitor de arta si frumos, a adunat “vechituriile“ aruncate de altii. Din initiativa acestuia, în anul 1970 întreaga sa colectie a putut fi vizitata într-un spatiu din incinta Caminului cultural, cladire care acum gazduieste Primaria Rebrisoara.

Comori, uitate într-un pod

Dupa mai bine de 20 de ani, o canapea noua, un birou luxos au luat locul obiectelor care au facut parte din din viata strabunicilor nostri, transformând micul muzeu într-un birou. Din pacate toata agoniseala si truda profesorului Vasile Tarmure de a readuce în prim plan dragostea pentru frumos si pentru satul românesc a fost data uitarii. Obiectele au fost mutate si au zacut ani de zile în podul gradinitei din comuna.
Dar cum întotdeauna exista oameni care nu-si uita radacinile si mai pun pret pe valorile neamului din care fac parte, si la Rebrisoara s-a gasit o astfel de persoana.
„Istoria” locului, uitata în podul de gradinita, a fost scoasa acum la vedere datorita unui inimos localnic, Leon Catarig, care este si consilier local.
Pentru ca fiecare lucru trebuie sa-si gaseasca locul cuvenit, Leon Catarig a încercat sa gaseasca pentru numeroasele obiecte adunate de profesorul Tarmure o “casuta calduroasa”. Cum speranta moare ultima, acest iubitor de arta populara, în special, a facut mai multe demersuri, ani de-a rândul, catre primarie si catre conducerea scolii din comuna, pentru a gasi un sprijin. Trebuia gasit un spatiu potrivit, astfel încât obiectele colectionate de Vasile Tarmure sa nu se ditruga.

Rugaciunile au fost ascultate

Din acest an, Rebrisoara dispune de un muzeu satesc amenajat într-o cladire care a servit cândva ca scoala si în care ani de-a rândul au patruns tainele cunoasterii multe viitoare personalitati ale acestei comune.
Din dorinta de a lasa ceva de pret urmasilor lui, Leon Catarig a încercat sa faca lumina acolo unde altii au lasat sa se astearna întunericul. Acesta, prin propriile puteri, a renovat spatiul oferit de directorul Scolii Generale Rebrisoara, Macedon Ilovan. Mai mult a redat “viata“ unor obiecte pe care timpul si-a pus din plin amprenta, oferindu-le dreptul de” a-si povesti” istoria. Tot ceea ce a însemnat lucrare de amenajare a spatiului a fost facut cu mîinile unui om care nu a cerut nimic de la altii. Acum, câteva sute de obiecte de valoare îsi etaleaza frumusetea si pot fi admirate în voie de catre vizitatori.

Oameni si obiecte de pret

Colectia ce reuneste piese de istorie si etnografie a fost inaugurata în 26 februarie 2008. Majoritatea obiectelor expuse aici sunt specifice gospodariei taranesti, obiecte mult folosite la început de secol XX.
Un plus de valoare acestei colectii a fost oferit si de câteva publicatii ale scriitorii rebrisoreni. Printre cei care au amintit prin scrierile lor de viata si istoria comunei sau a zonelor din împrejurimi amintim pe Leon Muthi – ”Monografia Rebrisoarei”, Romulus Berceni – ”Bumerangul”, Ioan Seni, Radu Baes, Valer Petreus – ”Istoria Postei Nasaudene”, Nicolae Bozbici ”Pamânt de unica folosinta”, Ioan Munteanu ”În vârful penitei”, vol 1-4, Vasile Rusu ”Revista de matematica”. Tot aici în acest muzeu pot fi aflate si numele unor nume grele ale culturii si stiintei românesti. Printre acestia, un loc de frunte îl ocupa numrele lui Iacob Muresianu – profesor si preot – directorul întâiului Liceu românesc din Brasov, director al Gazetei de Transilvania si membru al Academiei Române din anul 1877. Alaturi de numele luiIacob Muresianu, la loc de cinste stau si numele altor personalitati rebrisorene: doctorul în istorie, prof. Valer Seni (1884 – 1936), prof. Emil Precup (1887 – 1966), doctor în Literatura; ing. Stefan Purcelean (1922 – 2003), doctor în silvicultura si profesorul universitar Dumitru Acu, doctor în matematica.
În ziua în care portile acestui Muzeu Satesc au fost deschise, la eveniment au participat si oficialitatile comunei Rebrisoara, care nu au pregetat sa-si ofere sprijinul pentru viabilitatea acestui lacas de cultura.

Camera rece…sufletul cald

Structurat pe mai multe sectiuni, acest muzeul ne introduce în atmosfera unor ani demult apusi. Aici sunt prezentate vizitatorului obiecte cu caracter memorial, obiecte care vin sa ilustreze în mod fericit ocupatia oamenilor de pe aceste meleaguri.
Cele doua încaperi ale muzeului sunt reci si întunecate, dar degaja multa caldura prin valoarea exponatelor. În momentul în care intri în aceasta ”lume uitata“ nu poti sa treci cu vederea secretul fiecarui obiect.
Prima camera este dedicata cartilor, documentelor si fotografiilor. Urmatoarea încapere ilustreaza mestesugurile practicate în zona, obiecte de uz caznic, piese etnografice din lemn, buduroaie din trunchi de copac, obiecte de mobilier din gospodariile taranesti.

Fiecare familie are trecutul propriu, fiecare casa are vechiturile ei, dar care pot fi de mare valoare, desii sunt multe persoane care sunt convinse ca ceea ce este vechi este si perimat. Însa, „zestrea” primita de la mama, bunica sau strabunica nu îsi pierde în timp valoarea ci aceasta creste. Astfel, trebuie sa constientizam ca goana dupa nou si moda nu este întotdeauna benefica si riscam ca adevaratele valori sa fie pierdute în negura timpului. Trebuie deci sa avem grija de trecutul nostru.

Elisabeta Ciuta