Nimeni din Leoni nu a fost supus presiunilor pentru a-şi semna demisia. Cei care au părăsit compania prin demisie, au făcut-o din proprie iniţiativă, a fost alegerea muncitorilor. Ceilalţi, cei care au primit avertismente, au fost sancţionaţi deoarece au oprit munca si au intrat în „grevă”. Cam asta este concluzia generală, sintetizând în câteva cuvinte declaraţiile celor din conducerea companiei germane din Bistriţa.
Aşa cum Gazeta de Bistriţa preciza în materialul publicat în numărul trecut, ceea ce s-a încercat în aceste zile să se inducă în gândirea opiniei publice este faptul că muncitorii de la Leoni au intrat într-o grevă, dar nu au respectat paşii conform legii, deci greva a fost una ilegală. TOTAL GREŞIT! În situaţia dată nu vorbim de o grevă, deci de o mişcare sindicală programată pas cu pas, cu de un PROTEST SPONTAN. Scânteia protestului a fost vederea sumelor mici de pe fluturaşii de salariu, scânteie care a aprins instant fitilul.
La astfel de proteste SPONTANE au participat nu de multă vreme mulţi angajaţi ai administraţiei publice, spre exemplu. Nu i-a dat nimeni afară. Şi respectivele proteste nu au fost doar la nivel local, ci, culmea, în toată ţara. Au oprit programul o vreme şi au ieşit să îşi strige nemulţumirile. Şi ar mai fi multe exemple.
Cică 23 au plecat de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni! Alţi 12, încă „anchetaţi” de comisia de disciplină
Din cei peste 2.400 de angajaţi care au protestat în urmă cu mai bine de două săptămâni, 35 au fost chemaţi în faţa comisiei de disciplină. Dintre aceştia din urmă 23 şi-au semnat demisiile. Sau, ca să fim în „asentimentul” conducerii Leoni cei 23 AU ALES, de bună voie şi nesiliţi de nimeni, să demisioneze. Ceilalţi 12, (probabil care nu au vrut să demisioneze) sunt anchetaţi disciplinar.
„Am iniţiat proceduri disciplinare şi trebuie să vă menţionăm că până acum nimeni nu a fost concediat. Am iniţiat procedurile disciplinare care sunt bine cunoscute, există un cadru de timp şi o comisie care se ocupă de acest lucru pas cu pas. Între timp, sunt mai mulţi oameni care au demisionat din proprie iniţiativă, noi nu punem presiuni asupra nimănui. Noi doar am iniţiat nişte măsuri disciplinare care sunt prevăzute de Codul Muncii. Nimeni nu a fost forţat să ofere preaviz. Şi doar o remarca din partea mea, greva este ultima măsură care poate fi luată într-un contract colectiv de muncă, ea trebuie anunţată, trebuie efectuată într-un anumit cadru de timp. Aceasta a fost neanunţată. Şi ceea ce a fost uimitor, este că a fost după ce am avut un contract cu sindicatul. Contractul colectiv de muncă era deja finalizat. (…) Noi am fost surprinşi când s-a oprit activitatea, şi la început nu am ştiut care este motivul, contractul colectiv de muncă fiind finalizat. Am dorit să aflăm care e problema şi să îi întrebăm pe angajaţii noştri de ce au oprit activitatea, i-am invitat la şedinţă şi acest proces este în continuare activ. (…)
35 de persoane au fost chemate în faţa acestei comisii de disciplină. Dintre cele 35 de persoane, 23 au hotărât atunci să plece din proprie iniţiativă. Cu 12 persoane suntem în proceduri de anchetă disciplinară. Acest proces continuă. Nu s-a făcut nicio presiune asupra angajaţilor să îşi dea demisia, a fost alegerea lor. Nu ştim ce i-a determinat să demisioneze”, a declarat RalfSingmann, managerul pe Europa al companiei Leoni.
În numărul de săptămâna trecută, Bogdan Hossu, preşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa, din care face parte şi sindicatul Leoni, a făcut nişte precizări extrem de interesante.
„Demisia înseamnă implicit că persoana respectivă îşi pierde toate drepturile legate de ajutorul de şomaj şi să oblige întreprinderea să îl dea afară şi, la o adică, salariatul avea dreptul să dea în judecată întreprinderea pentru o acţiune anormală. Darea afară a unui personal, mai ales că este vorba, după numărul de persoane care sunt puse în situaţia asta, cel puţin după informaţiile pe care le am eu din mass-media, că depăşeşte numărul de 30 de salariaţi, asta înseamnă că este vorba de disponibilizare colectivă, care înseamnă în acelaşi timp o procedură pe care angajatorul trebuia să o respecte. O procedură care presupunea anunţarea sindicatului asupra procesului, o procedură în care îi dădea sindicatului două săptămâni ca să vină cu propuneri alternative, o procedură de anunţare a inspecţiei muncii legată de o asemenea acţiune”.
Alţi 2.430 de angajaţi au primit avertismente scrise.
„Aceasta este parte din procedura disciplinară. El (n. r. – avertismentul scris) este valabil doar pentru un an. Este conform legii, pentru că au fost încălcări ale regulilor de disciplină”, a spus RalfSingmann.
Cum au fost selectaţi cei 35 şi duşi în faţa comisiei de disciplină, nimeni nu ştie
Conducerea Leoni nu spune însă foarte precis cum au fost aleşi cei 35 de oameni care au fost chemaţi în faţa comisiei. Declaraţiile acestora sunt vagi şi neconvingătoare, în condiţiile în care, se ştie destul de bine, o parte dintre cei 35 de ghinionişti au fost mai vocali sau au postat fotografii ori au comentat pe Facebook cu privire la protest şi nemulţumirile pe care le au cu privire la modul în care sunt trataţi de managerii bistriţeni ai companiei.
„Avem abateri în privinţa obligaţiilor legale pentru cei 35, iar pentru ceilalţi (n.r. – cei care au primit avertismente acasă) avem participarea la grevă. Ceea ce nu am făcut cu siguranţă este să ne referim la Facebook sau alte mijloace media, pentru că aceasta este viaţa privată a fiecărui individ. Trebuie să ne referim la timpul de lucru, dar viaţa privată este problema lor. Nu este convenabil ce postează lumea, dar nu are legătură cu etapele urmate de noi”,a spusRalfSingmann.
Şi purtătorul de cuvânt al companiei, Sven Schmidt a exprimat o opinie în acest sens.
„Este vorba despre viaţa privată, dar ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca angajaţii să aibă comentarii insultătoare la adresa altor angajaţi şi a conducerii, pe Facebook, şi să vorbească despre informaţii confidenţiale, despre clienţi şi proiectele noastre, pentru că acestea sunt informaţii private ale societăţii. Acestea sunt regulile de bază pe care le avem la Leoni Grup peste tot. Noi încurajăm oamenii atunci când postează ceva pe Facebook despre societate, să spună că este de la Leoni Grup, pentru ca toată lumea să ştie. Nu îmi place să văd că oamenii se plâng pe Facebook sau în alte părţi, dar este dreptul lor. Noi nu îi pedepsim pentru că scriu lucruri neplăcute despre societatea noastră. Nu ne place, dar nu îi sancţionăm pentru asta, pentru că este dreptul lor”,a spus Sven Schmidt.
Ce înseamnă însă „informaţii confidenţiale”? Au fost postate astfel de informaţii pe Facebook sau pe alte surse? Sven Schmidt spune că nu.
„La ceea ce mă refer în privinţa informaţiilor confidenţiale, este despre brevete, cunoştinţele noastre, tehnologiile noastre. Angajaţii nu trebuie să vorbească despre acest lucru”, a spus Sven Schimdt.
Un lucru este clar, muncitorii din Leoni în mod clar nu au vreunul acces la brevete sau tehnologiile companiei, pe care ar trebui să le mai şi înţeleagă în cazul în care ar vrea, ipotetic vorbind, să le divulge public.
Nu s-a explicat însă, de fapt s-a ocolit răspunsul, de ce au dispărut informaţiile neconfidenţiale, adică fotografii de la proteste, înregistrări video şi comentariile aferente acestora au dispărut de pe Facebook. A dispărut chiar şi o pagină/grup a/al celor din Leoni, unde de fapt au apărut informaţii despre proteste.
Managerul Paul Nergheş, apărat de conducerea companiei
Cel spre care mulţi dintre „demisionari” au arătat cu degetul este Paul Nergheş, plan section manager în cadrul Leoni Bistriţa, despre care oamenii au spus că i-a tratat cât se poate de urât. Reprezentanţii Leoni care au dat declaraţii presei îi iau în schimb apărarea.
„Sunt întristat în privinţa faptului că despre unul dintre managerii noştri s-a vorbit în acest mod, pentru că are funcţii manageriale precum toţi ceilalţi. Este managerul de producţie şi pentru zona de tăiere. Pentru o mie de persoane, nu cred că este bine că despre acesta s-a vorbit în acest mod şi s-au publicat aceste acuzaţii în media. Nu este un lucru bun şi este dificil pentru dumnealui să se apere. Pentru că ce a făcut dumnealui nu este diferit de ceea ce au făcut ceilalţi, fiindcă nu a fost vorba de o discuţie individuală, ci a fost o comisie, altfel ar fi vorba de o încălcare a regulilor noastre. Au fost trei manageri în comisie, nu au existat discuţii neorganizate. Desigur că a trebuit să îi luăm pe angajaţi din timpul activităţii, a fost o sală de şedinţă organizată şi li s-a comunicat că se va demara procedura disciplinară împotriva lor, că vor fi concediaţi şi dacă vor fi concediaţi există o comisie. Aceste lucruri s-au desfăşurat conform legii. Ne pare rău că un manager de echipă este acuzat în acest mod, pentru că nu este nevoie de acest lucru”, a spus Ralf Singmann.
Comunicarea e de vină
Cum s-a ajuns la această formă de protest în condiţiile în care sindicatul reuşise, conform reprezentanţilor Leoni, să ajungă la un acord în ceea ce priveşte majorările salariale, conducerea companiei bistriţene spune că de vină e proasta comunicare.
„Explicaţia principală este că este vorba de o comunicare deficientă din partea părţilor implicate. Am avut o întâlnire cu liderul de sindicat. Este dificil să avem un singur motiv pentru care s-au întâmplat lucrurile acestea, dar este vorba de o combinaţie de lucruri şi este vorba şi de comunicare ineficientă. Este un lucru cert şi contractul era finalizat. ”, a spus Singmann.
Cât despre asigurarea transportului cu taxiul a celor care „au demisionat”, acelaşi RalfSingmann a declarat: „Desigur că atunci când luăm oamenii din cadrul activităţii, trebuie să le asigurăm transportul. Nu era nici un autobuz care să îi aştepte, aşa că trebuia să avem grijă de aceştia. Este obligaţia noastră, aşa că noi am chemat taxiurile şi le-am plătit, desigur”.
Pierderi, pierderi, dar cică au plătit oamenii
Conducerea companiei bistriţene spune că protestele au generat pierderi, însă s-a decis în final ca oamenii să fie plătiţi pentru ziua respectivă.
„Da, au existat pierderi, a fost o zi de producţie care a fost afectată, desigur. Ar trebui să spunem ceva despre tăierea salariilor. În prima zi, prima tură, am realizat că nu putem menţine procesele adecvat. Produsele pe care le-am fi putut fabrica trebuiau să fie controlate, deci a trebuit să întrerupem procesul cu plata, a fost decizia noastră. Iniţial am stabilit că nu vom plăti pentru că nu s-a produs nimic. Între timp, am reconsiderat această poziţie pentru că este dificil, trebuie să stabilim cine şi între ce ore a participat (n. r. la proteste). Deci am decis, ca o măsură de bunăvoinţă, că vom plăti (n. r. – ziua de muncă), desigur fără bonusuri. Nu s-a produs nimic, deci nu putem să plătim bonusuri”, a spus RalfSigman.
În acest context, reprezentanţii Leoni au fost întrebaţi de ce în a doua zi de proteste conducerea companiei a decis să suspende lucrul pentru schimbul al doilea.
„Nu puteam să garantăm procesul complet, aşa cum sunt concepute procesele. Este nevoie ca toţi oamenii să fie la locul lor pentru ca să avem o calitate a procesului (n. r. – a produselor), astfel că nu ar fi avut sens să continuăm fiindcă am fi avut pierderi mai mari, ar fi trebuit să verificăm toate produsele care ar fi ieşit. Avem mai multe etape de producţie care sunt toate legate împreună, şi dacă una singură nu funcţionează cum trebuie, atunci toată producţia nu va funcţiona. De aceea am decis să suspendăm lucrul” a spus Ralf Singmann.
Doar două sporuri, modificate
Aşa cum am amintit şi în ultimul material publicat de Gazeta de Bistriţa, compania Leoni a remis redacţiei într-un email câteva precizări cu privire la bonusurile şi sporurile acordate angajaţilor, respectiv bonusul de prezenţă, bonusul de calitate, bonusul de eficienţă, sporul de fidelitate, bonusul pentru performanţă individuală, bonusul pentru atingerea obiectivelor individuale, bonusul de recomandare, zi liberă suplimentară plătită de companie pentru prezenţă de 100%, prima de Paşti, prima de vacanţă, prima de Crăciun, prima de 1 iunie, tichete de 8 martie, tichete de masă.
Întrebaţi fiind de ce după finalizarea negocierilor cu sindicatul din Leoni privind majorările salariale, s-a făcut vorbire doar despre sporul de fidelitate şi cel de performanţă şi tichete de masă, fără a aminti despre celelalte, reprezentanţii conducerii companiei au precizat că nu avea rost întrucât celelalte nu au suferit schimbări.
„Noi am prezentat doar ce s-a majorat, acesta este doar esenţialul. În contractul colectiv de muncă noi ne referim doar la salariul de bază. Bonusurile sunt suplimente ale companiei şi acestea sunt menţinute, desigur, nu schimbăm sistemul salarial, pentru că noi credem în bonusurile pe care le oferim, asta este clar. Este un lucru stabilit de-a lungul anilor pentru a răsplăti eforturile muncitorilor”, a explicat Ralf Singmann.
Muncă suplimentară în cele 8 ore! Conducerea Leoni: Nu este adevărat!
Mulţi dintre angajaţii companiei din Bistriţa susţin faptul că pe parcursul celor 8 ore de muncă, pe lângă norma pe care o au de îndeplinit, pe staţia lor de lucru, sunt obligaţi să lucreze şi jumătate din o altă staţie. Pe cealaltă jumătate de staţie rămasă „neacoperită”, lucrează un alt angajat, care şi el la rândul său îi asigură propria staţie de lucru. Asta din cauză că numărul muncitorilor nu este suficient, şi mai există şi situaţii în care unii angajaţi sunt în concediu medical sau, în foarte rare cazuri, şi-au luat o zi liberă. Despre faptul că aceştia nu sunt plătiţi în plus pentru munca depusă acest aspect, reprezentanţii Leoni o dau cotită.
„Avem persoane care au rolul de a înlocui persoanele care lipsesc din motive medicale sau alte motive. Aceştia se numesc jumperi. Dacă numărul acestora nu este suficient trebuie să descreştem obiectivele de calitate şi, în cele mai rele cazuri, trebuie să suplimentăm prin mai multă muncă. Am înţeles că există zvonuri că noi nu plătim orele suplimentare. Acest lucru nu este adevărat, noi facem totul în conformitate cu legea, plătim orele suplimentare mai mult decât este obligatoriu prin lege”, a spus RalfSingmann.
Precizându-i-se de către jurnalistul Gazeta de Bistriţa că nu este vorba de ore de muncă suplimentare, ci de o normă suplimentară pe parcursul celor 8 ore de program, reprezentantul Leoni a declarat:
„Acest lucru nu este corect, nu este adevărat, nu este posibil. Noi organizăm liniile în aşa mod încât muncitorul să poată efectua activitatea, acesta ştie care sunt paşii. Nu putem împiedica un muncitor să meargă la toaletă, acest lucru este normal. În acest timp, o persoană din stânga sau din dreapta trebuie să înlocuiască persoana”, a mai precizat Singmann.
Angajaţii au fost doar schimbaţi
Despre faptul că au mai existat situaţii similare ca şi acum, adică angajaţi care au fost mai vocali şi au fost forţaţi să demisioneze, reprezentanţii Leoni susţin că acest aspect nu este unul real.
„Acest lucru nu este cu siguranţă adevărat. Datele sociale sunt clare, nu putem să obligăm pe nimeni dintre angajaţi să nu formeze sindicate. Ceea ce este adevărat, este că a avut într-adevăr mulţi angajaţi care au fost schimbaţi, este un fenomen în Europa, nu numai la noi. Noi dorim să ne păstrăm oamenii, dar în Europa există o mişcare a muncitorilor, o schimbare, o deplasare”, a spus RalfSigman.
Ajutorul de stat îi leagă de „glie” deocamdată
În ceea ce priveşte o posibilă plecare a Leoni din Bistriţa, managerul RalfSingmann a recunoscut că deocamdată sunt legaţi de nişte obligaţii, în condiţiile în care compania a beneficiat de ajutor din partea statului român.
„Situaţia din România este dificilă pe piaţa muncii, aşa cum se ştie.Celelalte două fabrici pe care le avem în România, la Piteşti şi Arad, se află în zone în care este criză de forţă de muncă. Avem plecări din aceste fabrici ale noastre pe care nu le putem opri.Pentru Bistriţa avem proiecte de viitor în zona de maşini electrice.Va exista o dezvoltare în această privinţă, cu siguranţă. Proiectele vor fi finalizate. În acest moment nu avem o strategie pentru plecare. Avem proiecte mai mici pentru întreaga Românie pentru autovehicule comerciale, de exemplu. La Arad, vom face cabluri pentru camioane VW. În fiecare an, facem o şedinţă de strategie pentru a revizui producţia noastră din întreaga lume şi impactul acesteia. Ce vă pot spune este că nu vom construi mai multe fabrici în România.
Am primit subvenţii şi aici la Bistriţa, şi în Piteşti. Avem o anumită perioadă în care trebuie să menţinem un anumit nivel de angajaţi şi vom face acest lucru, iar după această perioadă va trebui să punem bazele unei strategii şi să vedem care sunt condiţiile.Vă puteţi imagina că avem presiune uriaşă legată de costuri din partea clienţilor şi aceasta influenţează deciziile noastre de viitor în privinţa producţiei. Desigur că vom menţine aceste niveluri”, a spus Singmann.
