La începutul săptămânii trecute, între 27 – 28 iulie, deputaţii au fost convocaţi în sesiune parlamentară extraordinară pentru dezbaterea referatelor şi pentru votul celor trei comisii de anchetă parlamentare – Ridizi, Tăriceanu – afacerea Sterling – şi Udrea. Potrivit deputatului liberal Ioan Ţintean, dezbaterile au fost destul de aprinse, nelipsind acuzele îndreptate în special către Partidul Naţional Liberal. Ţintean nu a ezitat să critice prestaţia premierului Boc, în general, dar şi cu ocazia vizitei efectuate la Bistriţa.

„Am fost acuzaţi că datorită precampaniei electorale în care ne aflăm, liberalii caută să acuze miniştrii Guvernului Boc. Desigur, toate acuzele au fost demontate de reprezentanţii PNL care au fost însărcinaţi să iasă la cuvânt în cadrul plenului şi s-a arătat de ce este oportun să se analizeze modul de cheltuire a banilor, mai ales că în cazul Monicăi Ridzi s-au dovedit, inclusiv prin rechizitoriul întocmit de procurori, grave deficienţe în utilizarea banilor publici”, a declarat deputatul Ioan Ţintean.

Ridzi, urmărită penal

Cazul Ridzi este unul dintre cele mai răsunătoare cazuri, dacă nu unicul până în acest moment, în care în cazul unui ministru s-a decis începerea urmăririi penale.

Monica Iacob-Ridzi a fost acuzată de nereguli în cheltuirea sumei de 630.000 de euro din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului, la conducerea căruia s-a aflat până de curând, pentru organizarea „Zilei Tineretului”. Ulterior, s-a descoperit şi că alţi circa 875.000 de euro au intrat în contul a trei firme – Iunona Travel SRL, Corsa Trans SRL din Sibiu, Vila Regal SRL din Costineşti – prin atribuirea a tot atâtea contracte de servicii de cazare şi servire a mâncării, dar şi în cel al RA APPS-SRP Sinaia prin atribuirea unui contract de servicii hoteliere.

Se caută un vinovat în cazul Sterling

Afacerea Sterling este un alt caz pentru care a fost multă vreme în atenţia mass-media, a politicienilor, dar şi a organelor de anchetă. Parlamentarii ce au anchetat cazul controversat al concesionării perimetrelor petroliere din Marea Neagră către firma canadiană Sterling Resources au aprobat raportul în care se stabileşte termenul de 60 de zile de la aprobarea acestuia de către plen, pentru ca Executivul să decidă dacă reziliază sau renegociază contractul cu firma Sterling.
Pe 27 iulie Camera Deputaţilor a aprobat raportul Sterling prin care solicită Guvernului să analizeze propunerile comisiei de anchetă privind renegocierea sau anularea acestui contract în termen de 60 de zile. Pe de altă parte, şi Guvernul a finalizat ancheta în cazul Sterling şi a decis să sesizeze Parchetul asupra raportului, care arată că înţelegerea cu firma canadiană a fost prelungită pentru a evita licitaţiile şi îi indică drept responsabili pe foştii şefi ANRM, fostul şef al SGG şi un fost secretar de stat din Finanţe.
„În ceea ce priveşte Raportul Sterling, nu s-a făcut trimitere la nicio persoană, nu s-a pomenit niciun nume, deşi s-a plecat de la nişte acuze privind fostul premier (n. r. – Călin Popescu Tăriceanu) şi s-a cerut în final de către domnul Iulian Iancu (n. r. – deputat PSD, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor) să se aprofundeze elementele care ar duce la o verificare din partea organelor abilitate ale Statului şi să fim de acord cu trimiterea acestui raport spre Procuratură. Sigur, s-au obţinut voturi şi pentru această comisie, urmând apoi a se stabili dacă există o vinovăţie a Agenţiei de Resurse Minerale sau a Guvernului sau din punct de vedere al relaţiei dintre firma Sterling şi reprezentanţii fostului Guvern care a funcţionat până în 22 decembrie 2008”, a declarat Ioan Ţintean.

Udrea a „mârâit” la liberali

Cel de-al treilea caz care a reţinut de curând atenţia mass-media este cel al execuţiei bugetare a Ministerului Turismului, condus de Elena Udrea. În acest caz, PSD a cerut o anchetă parlamentară care să o vizeze pe Elena Udrea, după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora aceasta ar fi cheltuit neregulamentar din banii publici la Ministerul Turismului, bani care au fost destinaţi unor campanii de promovare precum “Romania, Land of Choice”.

Camera Deputaţilor a aprobat, pe 27 iulie, înfiinţarea comisiei cu 103 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
„La Cameră a fost prezentă însăşi ministra, care a adus un val de acuze liberalilor, cum că o vânează şi că prin intermediul acestui minister doresc să trimită săgeţi chiar spre preşedinte. Jurnalul Naţional, însă, a publicat câteva elemente care conduc la eventuale cheltuieli de bani fără acoperire sau nişte cheltuieli umflate privind spectacolele care au fost organizate de către ministrul Turismului”, a precizat Ţintean.

Dezamăgit de premier

Deputatul Ioan Ţintean s-a arătat dezamăgit de prestaţia de până acum a premierului Emil Boc, dar mai ales de declaraţiile acestuia, difuzate pe posturile de televiziune locale, cu ocazia vizitei sale la Bistriţa, din data de 25 iulie.

„Nu vreau să transpun această chestiune politic, dar aşa ca un simplu bistriţean care ar aştepta ceva în plus de la un premier care provine dintr-o zonă apropiată, el fiind ardelean, am înţeles cu tristeţe că domnul prim-ministru Boc a venit pur şi simplu aici într-o campanie electorală, în care s-a lansat cu fel de fel de promisiuni. Cea mai teribilă dintre toate mi s-a părut faptul că domnia sa este foarte preocupat de realizarea şoselei Cluj-Napoca – Vatra Dornei pe care intenţionează să o dea în folosinţă. Vă daţi seama ce aberaţie! Această lucrare este executată în proporţie de 85% încă de anul trecut, rămânând doar nişte bucăţi de traseu cu dificultăţi ridicate, care, eventual, ar putea fi finalizate până la sfârşitul acestui an”, a spus Ţintean. Deputatul liberal a amintit în acest context şi de bucata de drum care leagă localitatea Şintereag din Bistriţa-Năsăud, de Luduş (judeţul Mureş), proiect care a fost aprobat şi finanţat anul trecut prin fonduri europene, despre care premierul a afirmat la un post de televiziune că această lucrare se face prin implicarea sa directă. „Aş fi aşteptat de la premierul Boc să spună: dragi bistriţeni, Guvernul a alocat o sumă suplimentară de X lei pentru a realiza, ştiu eu, o şosea ocolitoare a oraşului, un spital de urgenţă, o şcoală… o investiţie”, a adăugat Ţintean. El a precizat că din raportul Institutului Naţional de Statistică reiese faptul că din cele 10,2 miliarde de euro, bani alocaţi pentru investiţii în acest an de Guvernul Boc, până la sfârşitul lunii iunie au fost cheltuiţi doar 1,2 miliarde lei, adică 10 procente din sumă. „Cu toate acestea, de fiecare dată când iese pe un post de televiziune, domnia sa (n. r. – premierul Emil Boc) spune că s-au făcut lucrări extraordinar de multe. Chiar dacă ar mai face studi de fezabilitate, de prefezabilitate, licitaţii, etc., după părerea mea, fizic, nu mai are cum să cheltuiască încă cinci miliarde de euro, chiar dacă ar avea aceşti bani, dar mă îndoiesc că îi are, ca să realizeze măcar 50% din programul de investiţii propus pentru acest an în România”, a declarat Ioan Ţintean.

Unde-s banii de la FMI?

Nici împrumutul obţinut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), de Guvernul României, nu a scăpat de săgeţile deputatului bistriţean, acesta accentuând faptul că „nici până astăzi nu se cunoaşte destinaţia primei tranşe”. „M-aş fi aşteptat să spună românilor, chiar de aici din Bistriţa, că din tranşa aceea de cinci miliarde de euro care a intrat (n. r. – prima tranşă de bani, primită de la FMI) destinaţia banilor, punctual, a fost: pentru liniştea preşedintelui în precampanie electorală, adică asta înseamnă că banii sunt dirijaţi spre pensii, salarii instituţionale, sau, aşa cum spune domnia sa, spre Banca Naţională, în scopul reducerii garanţiilor la nivelul băncilor comerciale. Nu înţeleg de ce nu vrea să facă publică destinaţia acestei prime tranşe, pe care noi parlamentarii o aşteptăm de vreo două luni de zile. I-am făcut somaţii, am făcut interpelări. Nici până astăzi, destinaţia clară primei tranşe primită de la FMI nu se cunoaşte în România. Am fost informat că se aşteaptă cea de a doua tranşă, de 1,9 miliarde. Nici destinaţia acestei tranşe nu este cunoscută. Aceste lucruri mi se par extrem de grave, cu atât mai mult cu cât s-au făcut precizări la început de către domnul Pogea că vor intra bani pentru capitalizarea CEC, bani care odată intraţi vor merge spre lucrări de natură investiţională. Dacă cunoaşteţi vreun specimen de creditare pentru vreo firmă din Bistriţa-Năsăud, prin CEC, să-mi spuneţi şi mie. Mai mult EximBank a spus că va primi 30% din sumele care vor intra prin Comunitatea Europeană, via FMI”, a mai declarat Ioan Ţintean.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.