Voiam sa scriu o scrisoare deschisa procurorilor Mircea Hrudei si Daciana Deritei. Sa spun ca Hrudei, procurorul hotilor de autoturisme din Huedin si spaima baietilor tineri din barurile de pe sosea, nu a îndraznit sa ma audieze nici pe mine, nici pe prietenii mei? Nu pentru ca nu putea. Îi era frica de când se stie. A lasat-o în fata pe Daciana Pop Deritei, nepoata familei de trist renume, sa faca lucrurile murdare. Aici tânarul Hrudei a avut dreptate. El a fost numit seful DIICOT Cluj, iar ea, nepoata, a fost aruncata la gunoi. Sigur, nu vreau, pentru ca nu este o scrisoare deschisa procurorilor Hrudei si Deritei, sa vorbesc despre copilaria nefericita a lui Mircea, nici despre casniciile ratate ale Dacianei, si nici despre cosurile care ar sta bine pe pielea unui puber. Pentru ca, nu este treaba mea cum le miros ciorapii si nici cât de des îsi schimba lenjeria intima. Nu ma intereseaza cu ce masini umbla si nici ce carti ar putea citi seara la culcare, pentru ca nu au minte, nu au inima si n-au coloana vertebrala. De aceea, ce voi spune în continuare nu este o scrisoare.
Aceste doua instrumente ale raului, care asa cum se roaga David în Vechiul Testament „Doamne, surpa-i pe dusmanii mei si niciodata sa nu mai vada lumina”, au stiut ce-au facut, s-au încapatânt si se încapatâneaza în ceea ce fac. Eu înteleg ca insatisfactiile personale îi umbresc viata profesionala. Eu îl înteleg pe Mircea cum îl admira pe Toma Rus, posesorul unei averi de invidiat, mentorul lui, la vila caruia din satul Caprioara a stat îndelung, si invidia colegiala care l-a încercat pe Mircea când a vazut cum de o taranca de pe dealurile Clujului a ajuns o farmacista multimilionara, cum Toma Rus se bucura de favorurile sexuale ale unei vedete demult apuse si cum banii îi curgeau în cont. Si el, Mircea din Huedin, un tânar sarac cu ciorapi de plastic, trebuia sa-l ajunga. Si l-a ajuns. Nu la avere, pentru ca Hrudei nu are apartament vizavi de sediul DNA Cluj, nu la vile, pentru ca Hrudei are numai casa de cirpici si nu la femei, pentru ca nu le stim.
Cealalta matracuca, Daciana, este o cunoscuta clienta a politistilor clujeni, începând chiar cu unul dintre inculpatii Dosarului Gazeta si terminând cu un tânar isteric chel de la BCCO Cluj, care venea dimineata la ora 7 la serviciu si pleca seara la ora 21 pentru ca nu avea cine s-o astepte acasa. Nu si-a putut întemeia o familie si o casa si a sperat la glorie profesionala. Glorie profesionala pe seama cui? Este usor sa mânaresti procese când ai judecatorii la mâna. Daciana, mama, nu ti se pare ca judecatorii pe care-i santajau acum te evita pe coridor? Oare, sa fie semn de la fostul sot Deritei? Sau, familia Pop si-a luat mâna?
V-am vazut în 30 octombrie 2006 ce destepti erati. Ce mândri erati. Ce bubosi erati. Il tin minte pe Mircea cu vocea lui, cum le comanda baietilor coiosi de la BCCO. Si pe Daciana care era foarte obosita si avea o acnee rebela între sâni, care nu întreba nimic pentru ca ea doar executa ordine. Va tin minte pe toti. Ma gândesc, daca din acea secunda ati stiut ce-ati facut. Cum v-ati batut joc de Constitutia României, cum v-ati batut joc de meseria voastra de procurori, cum v-ati batut joc de CEDO. Sigur, acum va amuzati. Daciana este sub aripa omnipotentei si omniprezentei familii Pop, iar, tu, Mircea, esti sub aripa serviciilor. Valorezi, cât valorezi. Amândoi sunteti niste instrumente jalnice în mâna unui sistem. Când veti fi lasati jos, veti disparea. Dar, nu înainte de „a da sama” în fata instantelor românesti si europene. Nimeni nu este mai presus de lege. Toti, la fel, raspundem si vom raspunde în fata legii. Escapadele din tinerete si spriturile n-o sa apere pe nimeni în fata legii.
Desi acest editorial nu era scris ca un mesaj pentru doi oameni de care nimeni n-a auzit nici înainte de scandalul Gazeta, nici dupa, trebuie sa recunosc ca ma adresez lor. Vedeti ca n-aveti nici case ca Toma Rus în care are sediul U Cluj, nici nu sunteti asociati cu fostul infractor Bela Urasi si ca meseria de procuror este o meserie frumoasa daca o faci cu suflet si cum spuneau stramosii nostri romanii, „sina ira et studio”.
Mircea draga, presiunea e pe capul tau, pentru ca Daciana Pop este fiica familiei. Oricum ar fi, pentru câte mizerii ati facut, Codul Penal e neîncapator.
Liviu Man
