Într-un raport aferent anului trecut înaintat Agenției Pentru Protecția Mediului, Vitalia Servicii pentru Mediu, care gestionează depozitul de deșeuri de la Tărpiu, recunoaște că terenul respectiv este în continuare instabil, iar specialiștii recomandă monitorizarea periodică a acestuia. Același raport arată și „performanța” reciclării: doar 871 de tone de materiale reciclate de populație au fost valorificate efectiv. Asta în condițiile în care anul trecut au ajuns la Tărpiu 63.953 de tone de deșeuri.
Anual, Vitalia Servicii pentru Mediu, SRL-ul care gestionează Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Tărpiu încă din anul 2013, trebuie să prezinte Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud un raport detaliat despre ce se întâmplă la depozitul de deșeuri de la Tărpiu și mai ales cât de prietenos este acesta cu mediul.
Raportul aferent anului trecut mai scoate în evidență o problemă destul de serioasă: terenul pe care funcționează depozitul nu este nici acum stabil. O spun firmele private specialiste care au efectuat verificări în zonă. Astfel, potrivit celor de la SC Geodesign SRL din Cluj, care au făcut două controale anul trecut încă se înregistrează „deplasări” ale terenului.
„Datele înregistrate indică producerea unor fenomene moderate de instabilitate, cu o viteză de deplasare de aproximativ 1.0 mm pe lună, urmând ca această viteză să fie urmărită și pentru citire viitoare. Ținând cont de valorile moderate ale vitezei de deplasare indicate de citirea 1, se recomandă o monitorizare cu o frecvență de o citire la 6 luni pe întreaga durată de exploatare”, se arată în raportul clujenilor.
La fel de instabil pare să fi fost terenul și în locația din vecinătate, unde se amenajează celula numărul 2. Pentru a putea începe lucrările, a fost necesară mutarea a 20.000 de metri cubi de argilă. Practic s-a adus această cantitate de argilă de la 6 km de depozit. La prima celulă a fost nevoie de înlocuirea a 140.000 de metri cubi de argilă, adusă tot de pe teritoriul comunei Dumitra.
Doar 871 de deșeuri reciclate au fost valorificate
Anul trecut, au intrat în depozitul de la Tărpiu 63.953 de deșeuri, colectate din întreg județul. Din acestea, doar 6.400 de tone de materiale reciclate au fost colectate și sortate. Din cele 6.400 de tone sortate și pregătite, doar 871 de tone au fost efectiv valorificate, la două firme.
Din cele 6.400 de tone de deșeuri reciclabile, 3.232 au fost refuzate pe bandă. Cel mai mult s-a colectat carton – 192 de tone. Au mai ajuns la Tărpiu anul trecut 169 de tone de pet-uri, 53 de tone de sticlă și doar 37 de tone de metal.
Nici compostul rezultat la CMID Tărpiu nu poate fi valorificat, după cum spune chiar Vitalia în același raport:
„Compostul rezultat în cadrul CMID Tărpiu a fost analizat de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA București). În urma analizelor prezentate în Buletinul de analiză a rezultat calitatea necorespunzătoare a compostului în conformitate cu prevederile Ordinului 344/2004 și deci utilizarea lui pe terenurile agricole este restricționată. În urma uscării și tocării materialului biodegradabil, acesta se folosește ca și material de acoperire. Obținerea lui în aceleași condiții a determinat permanent utilizarea lui ca și material de acoperire”.
În anul 2020 au intrat în cadrul CMID Tărpiu 137 de tone deșeuri biodegradabile din grădini și parcuri, colectate selectiv care au fost depuse la compostare, rezultând 137 de tone de compost de slabă calitate, care s-a folosit ca material de acoperire, la celula deja existentă.
Vitalia, arsă de SGA cu 40.000 de lei pentru poluarea unui pârâu
În anul 2020, Vitalia a avut parte și de un incident, care a dus la poluarea pârâului Roșua. Acest incident a adus și o amendă de 40.000 de lei de la SGA și numeroase controale de la instituțiile de mediu din județ.
„În data de 07.08.2020 a avut loc un incident de mediu în cadrul CMID Tărpiu. Incidentul a fost cauzat de o conductă colmatată dintr-un cămin de pe partea de est, ceea ce nu a permis ca fluxul de levigat să fie evacuat constant pe circuitul normal, provocând astfel o acumulare de levigat care a deversat brusc. Acesta a traversat drumul spre decantorul de ape pluviale unde s-a adunat și a curs, ajungând o cantitate redusă și în pârâul Roșua, fără a crea prejudicii deosebite cursului de apă, fiind influențată minor doar în zona de confluență a canalului cu pârâul Roșua”, se mai arată în raport.
Gafele de la Tărpiu, constatate și de Comisia de Mediu a Senatului
Practic acum se încearcă peticirea și ajustarea unui proiect care n-a fost bun de la început. Gafele care s-au făcut la Tărpiu au fost constatate inclusiv de Comisia de Mediu a Senatului, în 2018. Potrivit comisiei respective, doar înlocuirea argilei de la celula 1 a costat nu mai puțin de 4 milioane de lei.
„Depozitul este construit în pantă. Evaluările ulterioare arată că, de la început, studiul de fezabilitate nu a ținut cont de existența unor pârâuri subterane și nici de calitatea solului de sub viitoarea groapă ecologică. Terenul pe care a fost construit depozitul nu corespundea din punct de vedere al parametrilor și a fost nevoit de înlocuirea a 140.000 de metri cubi de argilă cu alta adusă de pe teritoriul comunei Dumitra, de la o distanță de 12 kilometri de locul în care se află depozitul. Această înlocuire a adus o corecție de 4 milioane de lei la proiect de management integrat al deșeurilor”, se arată în raportul Comisiei de Mediu a Senatului.
Practic, groapa de gunoi de la Tărpiu a fost proiectată în plan înclinat, iar levigatul se adună gravitațional într-un colț. Pentru că nu s-au montat vane și există doar niște dispozitive de cauciuc, orice ploaie cu debit mare face ca levigatul să dea pe dinafară.
Reprezentanții Senatului, care notau în raportul anchetei parlamentare: „SMID-ul de la Bistrița, prezentat ca fiind un un succes, are probleme legate de colectare separată, care stă la baza oricărui Sistem de Management al Deșeurilor funcțional. În lipsa colectării separate, Bistrița rămâne doar un depozit de deșeuri conform”.
Comisia de Mediu a Senatului a constatat nereguli la întreg sistemul, începând de la containerele semi-îngropate din județ, până la închiderea fostelor gropi de gunoi din fiecare localitate.
„Cele peste 2.000 de containere semi-îngropate instalate în municipiul Bistrița sunt etanșe și greu de gestionat, o parte dintre autospecialele cu braț macara cumpărate pentru a goli aceste containere nu încap pe aleile dintre blocuri. În vara anului 2013, operatorul desemnat să preia deșeurile Vitalia Servicii pentru Mediu SA, și-a pierdut licența. Contractul de salubritate este scos din nou la licitație”, nota echipa de control, în 2018.
