Tendinţe economice în noul an

Există însă o serie largă de incertitudini, legate inclusive de evoluţia celorlalte economii din Uniunea Europeană. Bugetului de stat îi va fi dificil să stimuleze creşterea economică în condiţiile în care criza economică s-a aşternut, iar bugetul se confruntă cu un derapaj semnificativ al deficitului, până aproape la 5% din Profitul Intern Brut, pe fondul scăderii substanţiale a veniturilor.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a estimat în perioada noiembrie 2008 – ianuarie 2009, o scădere a numărului salariaţilor din industria prelucrătoare şi construcţii, o stabilitate în comerţul cu amănuntul şi o creştere în sectorul de servicii, în raport cu lunile anterioare.

Pentru următoarele trei luni, în industria prelucrătoare, se preconizează o uşoară scădere a volumului producţiei (sold conjuctural -7%). Totodată, pe întreg sectorul se prognozează o reducere masivă a numărului de salariaţi.
Speranţa de a face bani în 2009, profitând de noile tendinţe ale pieţei, trebuie să aibă în considerare parcurgerea perioadei de şase luni destul de dificilă spre sfârşitul lui 2008, şi un început lent al noului an, majoritatea acţiunilor vor face un profit de maxim 6%.

Stabilitatea economică

Companiile capabile să înregistreze venituri şi câştiguri solide sunt rare în acest moment al crizei. Companiile care se află în această poziţie sunt capabile să folosească încetinirea globală a economiei pentru a ataca rivalii mai slabi, pentru a face achiziţii agresive şi a dezvolta noi produse. Acestea sunt calităţile apreciate de investitori, mai ales în vremuri economice tulburi.

Banca Carpatica şi Banca Transilvania, principalele ţinte

Banca Carpatica şi Banca Transilvania vor avea greutăţi în noul an, fiind în continuare principalele ţinte posibile de achiziţie pe piaţa românească. Aceste bănci, în contextul financiar, nu au în spate grupuri financiare puternice, şi din acestă cauză pot avea greutăţi în atragerea de fonduri. Acum pretenţiile sunt mai adaptate în comparaţie cu anii trecuţi, când preţul ridicat cerut de acţionari reprezenta principalul obstacol în realizarea tranzacţiilor. Totodată, băncile cu prezenţă regională, precum Raiffeisen, Erste sau majoritatea jucătorilor eleni, ar fi posibile ţinte ale unor preluări pe plan internaţional.

Păstrarea economiilor în depozite bancare reprezintă la ora actuală una dintre variantele cele mai bune de investiţii, mai ales ca dobândă reală, calculată ca diferenţa între dobânda nominală şi rata inflaţiei.

Cu toate acestea, analiştii afirmă că au existat persoane care, speriate de falimentele bancare internaţionale, au alergat să îşi retragă depozitele din băncile autohtone ca să îi depună apoi în bănci elveţiene.

Dobânzile bancare creează dificultăţi clienţilor

Lipsa de lichidităţi a împins băncile să plătească tot mai mult pentru a atrage fonduri de la clienţi, dobânzile la depozite, atât în lei cât şi în valută, crescând spectaculos în ultimele luni.

Creşterea neaşteptată a dobânzilor bancare şi disponibilizările în masă din ultimele luni vor pune în dificultate mulţi clienţi ai băncilor. Analiştii estimează că actualul context va face să crească numărul celor care nu-şi mai pot achita ratele la bănci. Pentru ca relaţia cu banca să nu devină conflictuală, instituţiile financiare dau cîteva sfaturi clienţilor şi caută la rândul lor soluţii pentru a-i sprijini. Reprezentanţii băncilor spun că instituţiile financiare sunt preocupate să găsească soluţii pentru cei care urmăresc găsirea unui nou loc de muncă sau care sunt în curs de reconversie profesională.

Această creştere a ratelor sub presiunea deprecierii cursului leului şi a majorării dobânzilor, face ca o parte din clienţii individuali care au contractat cu împrumuturi să ajungă în incapabilitatea de a mai respecta graficul de rambursare. Una dintre puţinele alternative pentru bănci este ca acestea să discute cu clienţii despre prelungirea scadenţelor, schimbarea monedei de credit sau să accepte o rescadenţare a creditelor pe o perioadă mai lungă de timp, ceea ce ar permite scăderea ratelor. Astfel, potenţialul de eşalonare a datoriilor pe perioade mari este moderat.

Efectele deprecierii leului

Este prematur să simţim un efect al deprecierii leului din ultimele zile în raport cu euro, însă ne aşteptăm ca această creştere a cursului faţa de lunile noiembrie-decembrie, care este una semnificativă, să îngreuneze viaţa clienţilor şi să facă mai dificilă plata ratelor.

Băncile se aşteaptă la o accentuare a presiunii de depreciere în prima parte a anului, care să se domolească din vară. Aceasta, însă, va depinde în mare parte şi de deciziile luate de politica economică. Rămâne de văzut cât de mult se va apropia euro de pragul de 5 lei. Anul 2009 va fi extrem de zbuciumat pentru moneda naţională.
Deprecierea leului măreşte povara de pe umerii românilor, preţurile alimentelor, ratele la bancă şi facturile calculate în euro cresc de la o zi la alta. Un caz concret este scumpirea galopantă a alimentelor, datorită creşterii cursului euro.
Un număr important de români care şi-au cumpărat autoturisme în leasing vor avea probleme la plata ratelor, pe fondul deprecierii leului în raport cu euro, care a determinat o majorare a sumelor de plata cu circa 10-15%, susţin reprezentanţii companiilor de profil.

Salariile anului 2009

Cei mai optimişti salariaţi se aşteaptă la o creştere a salariilor în acest an de până la 15%, dar majoritate vocilor spun că salariile nu vor creşte deloc anul acesta. Odată cu decizia Guvernului asupra majorării salariului minim, la 600 lei, şi punctul de amendă s-a majorat.

Cei mai căutaţi specialişti în anul 2009 sunt managerii PR, analiştii financiari, programatori sau specialişti HR. Cei care aleg să lucreze ca specialişti PR pot ajunge la un salariu anual de peste 36.000 de euro. De asemenea, la mare căutare sunt şi inginerii în majoritatea domeniilor de activitate, precum şi mai multe posturi din domeniul medical şi farmaceutic.

Aceste poziţii sunt foarte importante într-o companie, în contextul crizei economice, fiind şi cele mai sigure şi mai bine plătite în acest an.

Asigurarea obligatorie a locuinţelor

Numărul mare de case distruse sau avariate de inundaţiile produse anul trecut a readus pe masa autorităţilor române un proiect mai vechi privind asigurarea obligatorie a locuinţelor. Guvernul Năstase a propus, în 2002, un proiect de lege privind introducerea asigurării obligatorii pentru locuinţe, printr-o societate de asigurări, la care Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) să deţină majoritatea acţiunilor.

Asigurarea obligatorie a locuinţelor ar putea intra în vigoare în vara acestui an, dar mai multe companii de asigurări afirmă că nu sunt hotărâte dacă vor participa sau nu la acest program, arătându-se nemulţumite de unele prevederi ale legii. Asigurarea locuinţelor pare să nu fie însă una profitabilă, primele fiind reduse la 10 sau 20 de euro, în funcţie de tipul locuinţei şi cea mai mare parte a acestora fiind utilizată pentru plata reasigurării. Asigurarea obligatorie a locuinţelor se compară cu poliţa obligatorie de asigurare auto (RCA), care le aduce pierderi multor asiguratori.

Delia Hriţuleac