Tacticile folosite de multinaționale pentru a se scăpa de angajații care îi deranjează sunt cunoscute în teorie. Procesul în care a fost implicată o bistrițeancă ne arată însă că nu e vorba doar de povești. Femeia, care deținea o funcție de conducere, a fost dată afară și acuzată că a furat un epitalor, un covrig și o chiflă, bani din seif și cărții pentru copii. Curtea de Apel Cluj a dat dreptate femeii.
Femeia concediată abuziv de Lidl e divorțată și are doi copii, unul dintre ei având la data incidentului doar doi ani și 5 luni. Aceasta îndeplinea funcția de asistent manager, fiind angajata celor de la Lidl încă din anul 2008, adică în jur de un deceniu.
Pe cine a deranjat și cu ce nu se știe, cert este că în spatele manevrelor care i-au adus concedierea este directorul zonal de vânzări, după cum reiese din procesul intentat lanțului de supermarket la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
R. P. a înregistrat dosarul la Tribunalul Bistrița-Năsăud la finalul anului 2018 și contesta decizia de concediere, din același an.
„În data de 25 septembrie 2018 a fost chemată de managerul zonal de vânzări în biroul magazinului și a fost acuzată de aceasta de furt, respectiv că a sustras bani din seif, că a sustras o chiflă și un covrig fără a le plăti, că a furat mai multe cărți de copii și un epilator, iar ulterior i s-a reproșat că a făcut cumpărături în magazin într-o sacoșă și a intrat cu ea în depozit, iar ulterior a introdus produse în plasa respectivă. Această persoană a formulat o tirată de acuzații la adresa reclamantei, folosind un ton impunător și un limbaj violent și i-a spus că va chema poliția pentru a face investigații și că va primi cel puțin 4 ani cu suspendare, dacă nu-și scrie îndată demisia. Pe acest fond, reclamanta neavând până atunci probleme cu legea s-a panicat și a scris demisia din cadrul societății pârâte”, se arată în motivarea sentinței Tribunalului Bistrița-Năsăud.
A dat-o „exemplu” negativ în magazinele Lidl
A doua zi, în cadrul unor ședințe, directorul zonal de vânzări le-a spus angajaților altor trei magazine din județ că a prins-o pe R. P. furând din magazin, dând-o astfel exemplu negativ. Potrivit martorilor, aceasta a fost și singura ședință menită să umilească un angajat.
Fiind amenințată cu implicarea poliției și un dosar penal, femeia a fost convinsă și să semneze încetarea contractului de muncă prin acordul părților, lucru pe care l-a făcut sub presiunea angajatorului.
Femeia a încercat ulterior să se angajeze, reușind să obțină un loc de muncă într-un alt supermarket, însă pe o poziție inferioară celei deținute în cadrul magazinului Lidl.
R.P. nu a contestat doar decizia de concediere în instanță, ci a cerut să își reia jobul, dar și daune morale în valoare de 15.000 de lei, pentru încetarea abuzivă a contractului de muncă.
„Tribunalul evaluând probatoriul administrat în cauză arată că nu se poate reține că acordul de încetare a contractului individual de muncă, ar fi lovit de nulitate pe motiv că consimțământul reclamantei la încheierea acestui acord a fost smuls prin violență morală și prin amenințarea nelegitimă cu exercitarea unui drept”, se mai arată în motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.
La jumătate de an de la debutul procesului, Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins acțiunea civilă a femeii, considerând că aceasta nu a fost constrânsă în niciun fel să semneze încetarea contractului de muncă.
Bistrițeanca însă nu a abandonat lupta și a contestat decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj.
Surpriza de la Curtea de Apel Cluj
Fosta angajată a Lidl a mai susținut că a primit termen două săptămâni pentru a-și găsi un alt loc de muncă, riscând să piardă și stimulentul de inserție, beneficiind de acesta după întoarcerea din concediul de maternitate. Mai mult, fiind divorțată, femeia era singurul sprijin material al familiei, care includea și doi copii minori.
„Așadar, constrânsă de găsirea unui nou loc de muncă, într-un termen scurt, amenințată și de pierderea stimulentului de inserție, am fost nevoită să semnez acel acord, care practic îmi mai dădea o perioadă scurtă de timp pentru a-mi găsi un alt loc de muncă. Presiunea și violența morală a existat, contrar celor reținute de către instanța de fond (n.r. Tribunalul Bistrița-Năsăud)”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.
Dacă la Tribunalul Bistrița-Năsăud s-a limitat numărul de martori propuși, judecătorii clujeni și-au bazat decizia tocmai pe ce au spus aceștia: „Din probele administrate rezultă cu certitudine că situația de fapt descrisă de subsemnata corespunde realității. Martorii audiați, chiar dacă numărul acestora a fost redus de către instanță au declarat că superiorul său C.V. i-a aduc acuzații grave de furt și delapidare. A fost amenințată că se va formula plângere penală împotriva sa. (…) Martorii audiați în cauză confirmă faptul că împotriva reclamantei a fost pornită practic o campanie de blam public, situația sa fiind prezentată ca exemplu negativ în fața colectivului de salariați din mai multe puncte de vânzare aparținând pârâtei ”.
Judecătorii clujeni au mai susținut faptul că acuzele de aceste fapte reprobabile nu doar că au circulat repede în rândul comercianților din oraș, ci și că etichetele care i-au fost puse femeii nu vor mai putea fi șterse cu buretele. Aceștia au numit atitudinea angajatorului „vădit ilegală și ilegitimă”.
Astfel, Curtea de Apel Cluj a desființat hotărârea judecătorilor de la Tribunalul Bistrița-Năsăud și a dispus anularea deciziei de încetare a contractului de muncă, obligând Lidl să o reprimească pe femeie la muncă, pe postul de „asistent manager magazin”, deținut anterior acestui scandal.
Mai mult, lanțul de supermarketuri a trebuit să îi plătească femeii drepturile salariale cuvenite începând cu data încetării contractului de muncă și până la data reintegrării efective, actualizate cu dobânda legală de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
Singurele cu care nu au fost de acord judecătorii clujeni au fost daunele morale, considerând că angajata Lidl nu a dovedit că angajatorul i-ar fi cauzat acele traume:
„În ceea ce privește însă daunele morale, Curtea reține că, în cauză, nu au fost dovedite alte fapte care au adus atingeri aduse demnității și onoarei, altele decât cele ce au fost reținute ca temei al temei cauzate prin violență, astfel încât Curtea apreciază că prezenta hotărâre constituie prin ea însăși o reparație morală suficientă adusă reclamatei, prin repunerea acesteia în situația anterioară, inclusiv din punct de vedere pecuniar, prin obligația pârâtei la plata tuturor salariilor restante”, se mai arată în motivarea sentinței Curții de Apel Cluj.
Curtea de Apel Cluj a obligat însă Lidl să plătească cheltuielile de judecată în fond și respectiv în apel, în cuantum de mai puțin de 1.000 de euro: 3.000 de lei și respectiv 1.700 de lei.
