“Succesurile” lui Marius Nicoara
Sapou: Stadionul nefinalizat, investitia de la Nokia plecata, Iulius Mall inchiriat pe un contract pagubos si aeroportul lasat fara o noua pista, dar si esecul investitiei Akademia Center sunt doar cateva din esecurile lui Marius Nicoara la presedintia Consiliului Judetean Cluj. Dupa dezamarile acestea, Nicoara are curajul sa candideze la primaria municipiului Cluj-Napoca. Cetatenii sunt in continuare constienti de esecurile lui Nicoara si in randul electoratului s-ar parea ca Nicoara va suferi ultima dezamagire permisa in cariera sa.
Dupa plecarea Nokia de la Jucu, multa lume se asteapta sa iasa la iveala neregulile si interesele din spatele investitiei, dintre care multe sunt legate de numele fostului presedinte al Consiliului Judetean Cluj (CJ), Marius Nicoara. Mergand pe principiul „cine se scuza, se acuza”, este usor de observat faptul ca Marius Nicoara incearca sa se distanteze de ceea ce se poate numi esecul Nokia, mai precis plecarea Nokia, incercand sa atribuie vina pe altii si pe alte institutii.
Nicoara da vina pe Tise
Imediat dupa ce vestea ingrijoratoare a plecarii gigantului finlandez a fost facuta publica, Marius Nicoara a sugerat, voalat, in cadrul unei conferinte de presa, ca vina ar apartine presedintelui actual al CJ, Alin Tise si Primariei Cluj, conduse la acea vreme Sorin Apostu. Concret, acesta a indicat ca autoritatile in cauza nu si-au respectat promisiunile si angajamentele asumate, acesta fiind motivul pentru care Nokia a plecat. In replica, actualul presedinte al Consiliului Judetean, Alin Tise,a anuntat printr-un comunicat de presa ca va cere desecretizarea contractului semnat de Nokia cu autoritatile locale, pentru a demonstra pe aceasta cale ca acestea din urma si-au indeplinit obligatiile asumate fata de producatorul finlandez de telefoane mobile.
La o zi dupa anuntul plecarii companiei Nokia, Sorin Apostu, primarul Cluj-Napoca arata faptul ca nu conditiile create companiei au determinat plecarea finlandezilor, ci contextul economic mondial. “Ii asigur pe clujeni cu privire la faptul ca aceasta decizie radicala nu a fost motivata de conditiile create aici pentru companie, ci de dinamica pietei de productie a echipamentelor de telefonie mobila la nivel mondial.”, sustine acesta.
De aceeasi parere este si Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean, si dansul punand plecarea Nokia pe seama contextului economic nefavorabilul, si nu a nerespectarii unor clauze contractuale de catre CJ sau Primarie. Dupa o intalnire cu vicepresedintele Nokia, Erik Anderson, acesta a declarat pentru stiridecluj.ro : "Pozitia lor a fost ferma, in sensul ca nu are nicio legatura cu decizia luata cu conditiile din Romania, ci cu strategia lor economica, cu strategia care vizeaza subcontractorii. Aspectul important care a contat in luarea acestei decizii a fost faptul ca subcontractorii lor sunt din Asia, iar transportarea acestor materiale inspre Romania este mult prea scumpa pentru Nokia si atunci au preferat ca activitatea de aici s-o desfasoare in alta fabrica existenta, avand in vedere ca aceste componente pe care le folosesc se produc in Asia".
Cat plateste Iuliusul lui Nicoara?
Iulius Mall Cluj-Napoca. Un mall construit pe bunul public fara ca acel contract dintre Iulius Group si Univers T, societate din subordinea Consiliului Judetean Cluj, sa fie facut public. Interesul public a fost inlocuit cu dezvoltarea afacerii lui Iulian Dascalu, care a reusit un eveniment istoric: sa uneasca principalele trei partide din Romania pentru imbogatirea unui privat din bani publici. Relu Fenechiu, actualmente deputat PNL, Gheorghe Nechita, primarul social-democrat al Iasiului si Vasile Blaga, fost ministru de Interne si actualmente presedinte al Senatului, si-au dat „girul” de-a lungul timpului pentru a-i cladi afacerile unui om privat pe banii publici. Pentru un spatiu de 147.000 de metrii patrati dezvoltatorul Iulius Mall plateste o chirie de doar 47.000 de euro. Intre timp, datoriile societatii cresc, desi incasarile pe spatii comerciale sunt si ele in crestere.
Nicoara a girat contractul
La Cluj-Napoca afacerea a fost „parafata” de catre fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara(PNL). Secretizarea contractului ar putea aduce mari pagube Consiliului Judetean pe viitor daca contractul nu este renegociat curand. Actualul presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, a declarat in trecut ca este interesat de renegocierea contractului.
Clujenii isi pot lua adio de la cumparaturi la Akademia Center, cel putin in urmatoarea perioada. Cel de-al treilea mall clujean intampina probleme in respectarea termenului de finalizare a proiectului. In ultimele luni, Nisco Invest, dezvoltatorul centrului comercial, a sistat lucrarile. Potrivit unor materiale aparute in presa, proiectul Akademia Center va fi “livrat” cel mai devreme in primul trimestru al anului 2011, in conditiile in care contractul initial prevedea ca termenul de finalizare al constructiei era ultimul trimestru al acestui an. Nerespectarea termenului prevazut poate determina rezilierea contractului.
Tise nu accepta amanari
Akademia Center este construit in parteneriat cu Consiliul Judetean Cluj. Chiar daca a starnit o serie de controverse, CJ Cluj a concesionat societatii Nisco Invest, in anul 2006, un teren de circa 8.000 mp chiar in centrul Clujului, pentru construirea mall-ului. Potrivit presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, unul dintre punctele cheie ale licitatie a fost termenul de predare, astfel incat prelungirea acestuia nu este acceptata de reprezentantii CJ Cluj. “Din punct de vedere al raporturilor contractuale dintre noi si Nisco Invest, am primit o solicitare din partea acestora de a prelungi perioada de incepere si finalizare a lucrarilor si de modificare a unor clauze contractuale, iar noi le-am raspuns ca este in afara contractului de baza, ca atare am respins solicitarea lor. Din moment ce perioada de executare a fost punctata, a fost un element care a dus la castigarea licitatiei, noi nu putem sa modificam acest termen care a influentat acordarea contractului catre Nisco. Aceasta inseamna ca am bulversa si am distorsiona rezultatul licitatie. Urmeaza sa se desfasoare constructia conform intelegerii initiale si a licitatiei facute. In masura in care ei nu isi indeplinesc obligatiile din contractul de baza, noi vom lua in considerare rezilierea contractului si tot ceea ce este stipulat in acesta. Nu avem nicio problema sa initiem astfel de demersuri”, a declarat Alin Tise.
Stadionul pe care nu l-a facut
Construirea noului stadion sportiv al judetului Cluj a demarat in data de 15 iulie 2009, fiind inaugurat in data de 1 octombrie 2011.
Stadionul este prevazut cu o pista de atletism cu 8 culoare, acreditata de catre Federatia Internationala de Atletism. Sub tribuna 2 se afla o pista de 80 de metri lungime, destinata antrenamentelor si competitiilor de copii si juniori.
Noua arena este prevazuta cu doua tabele de scor electronice ultramoderne, de 60 de metri patrati si de patru panouri de reclame de 52 de metri patrati.
Subsolul arenei este prevazut cu parcari subterane pentru 303 autoturisme si cu spatii anexe si spatii tehnice.
Aproape 10.000 de metri patrati sunt destinati vestiarelor, salilor de sport, de antrenement, recuperare, cabinete medicale si alte dotari specifice. Suprafata totala a gazonului de iarba este de 7.911 metri patrati, suprafata incintei de tartan destinate atletismului fiind de 9397 metri patrati.
Nocturna terenului de fotbal are patru trepte de iluminare, una de antrenament si trei de competitie, permitand iluminarea pana la nivelul de transmisie HD.
Stadionul este prevazut cu un sistem de supraveghere video digital cu peste 102 camere.
Toate aceste elemente sustin clasificarea arenei la categoria Elite.
Costul edificarii noii arene a fost de 35 de milioane de euro plus TVA, adica 44 de milioane. Din acesti bani, 14 milioane, reprezentand 30% din costuri, au fost asigurate de catre Guvernul Romaniei, restul de 30 de milioane de euro respectiv 70%, provenind din bugetul propriu al Consiliului Judetean.
Valoarea contributiei la Stat e in jur de 30% din valoarea totala a contractului, deci aproximativ 14 – 15 milioane de euro, reprezentand- TVA, impozit pe profit, contributii si asigurari sociale, taxa la Inspectia de Stat in Constructii.
Tiberiu Hrihorciuc
