Sub ochii închişi ai administraţiilor locale, dar cu ştiinţa lor! Bistriţenii atentează la arborii de pe malurile râurilor

Criza lemnului de foc, fenomen ce apare periodic în prag de iarnă, se pare că are totuși o „soluție”. Din păcate, varianta la care apelează oamenii pentru a nu sta în frig nu este una tocmai legală, însă autoritățile se declară neputincioase sau în necunoștință de cauză.

Trei descinderi, în decurs de numai o lună, a câtorva militanți de mediu din Bistrița-Năsăud, au scos la iveală o situație incredibilă. De ani de zile, pe malurile apelor și chiar în zone protejate de lege, se taie nestingherit pentru lemne de foc. Cei care apelează la astfel de soluții spun că nu au ce face, neavând banii necesari să își cumpere nici măcar cota de la primării. Ba mai mult, uneori sunt îndrumați chiar de către reprezentanții administrațiilor locale să facă acest lucru.

Trei descinderi în mai puțin de o lună

„În jurul datei de 19 noiembrie am făcut o călătorie pe malul râului Șieu, în zona podului rutier de la Sărățel și a podului de cale ferată, unde am surprins trei grupuri de persoane cu căruțe și ustensile, care tăiau arbori de pe marginea apei, și de o parte și de cealaltă. Oamenii erau acolo de câteva ore, lucrau nestingheriți de nimeni. Am sunat la 112, lucru pe care l-am mai făcut din nou și la câteva săptămâni după primul incident, când am constatat aceeași situație. Am mai avut și o a treia deplasare în zonă, în care lucrurile erau neschimbate. Atunci am făcut și filmări și fotografii”, a declarat pentru Gazeta de Bistrița, Cristian Țetcu, președintele GAL Ruralis.

În urma sesizării din noiembrie, Țetcu spune că a venit la fața locului un echipaj de poliție format dintr-un singur polițist, care a prins și amendat însă o singură echipă, de două persoane, cărora l-au făcut proces verbal de contravenție.

„La o zi distanță de la prima sesizare am solicitat SGA Bistrița-Năsăud să vină să vadă la fața locului, pentru că tăierile se fac din zona de protecție a malului râului respectiv. Am fost apoi și la Poliția Șieu-Măgheruș, unde ofițerul de serviciu ne-a confirmat că s-a făcut un proces verbal, cu o amendă pentru cele două persoane, dar tot ei au spus că oamenii sunt nevoiți să taie lemne și oricum nu au posibilitatea de a achita amenda și probabil nu vor face nici muncă în folosul comunității. Ne-a confirmat că au mai avut de a face cu astfel de situații”, a mai povestit președintele GAL Ruralis.

Oamenii spun că, în unele cazuri, sunt trimiși chiar de către primării

Cele petrecute pe malurile râului Șieu se pare că nu sunt necunoscute pentru reprezentanții administrațiilor publice locale. O confirmă tot președintele GAL Ruralis Bistrița-Năsăud, dar și o adresă pe care ulterior descinderii au trimis-o chiar cei de la SGA către toate unitățile administrativ-teritoriale.

Cristian Țetcu spune că la Primăria din Șieu-Măgheruș li s-a confirmat că, pe parcursul anilor, oamenii au mai ieșit și au mai tăiat din astfel de zone. Cei de la primărie spun însă că nu știau în mod direct cum și când se întâmplă astfel de lucruri. Interesant este faptul că locuitorii din comuna respectivă, care tăiau sălciile acolo, au recunoscut că ei sunt trimiși chiar de cei de la primărie acolo și că inclusiv ocoalele silvice au cunoștință de acest fenomen, prin pădurarii din zona respectivă. Mai mult, ei spun că astfel de tăieri se întâmplă de ani de zile, aceasta fiind soluția pentru ei în fiecare iarnă, datorită faptului că nu primesc cota de lemne, sau dacă primesc o astfel de cotă este prea scump și nu își pot permite să o cumpere. Nici polițiștii din localitate nu sunt străini de fenomen.

„La a doua sesizare 112 care a avut loc undeva în jurul datei de 15 decembrie, am așteptat 45 de minute la locul respectiv să sosească vreun echipaj. Nu a venit nimeni, deși ei au spus ulterior SGA-ului că au ajuns în trei minute la fața locului și că nu au mai găsit pe nimeni. La a treia deplasare, am găsit deja tăiate locațiile pe care le-am sesizat, și acțiunea în zonă continua la fel”, mai declară Țetcu.

Amenzi de ordinul zecilor de mii de lei… pe hârtie

Sistemul de Gospodărire al Apelor Bistrița-Năsăud a trimis pe data de 22 noiembrie o adresă către toate primăriile din județ, prin care le solicită să aducă la cunoștința cetățenilor faptul că tăierea sau distrugerea arborilor și a structurilor vegetale de pe malurile apelor este o contravenție care se sancționează conform Legii Apelor. În adresa SGA se mai atrage atenția însă și asupra obligației primăriilor pentru asigurarea curățirii cursurilor de apă, bălților și malurilor acestora, de pe raza localităților pe care le gestionează. Cazurile de încălcare ale acestor prevederi legale se sancționează cu amenzi drastice, care ajung la ordinul a zeci de mii de lei.

Prin adresa sa, SGA Bistrița-Năsăud atrage atenția unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului că au obligația de a aduce la cunoștința cetățenilor că „plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor, a culturilor perene și puieților din albiile minore și majore ale cursurilor de apă, din cuvetele locurilor de acumulare și de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri și din zonele de protecție a acestora” constituite contravenție și se sancționează conform articolului 88, litera b, din Legea Apelor nr.107/1996, cu amendă între 10.000 și 15.000 de lei pentru persoanele fizice și între 35.000 și 40.000 de lei pentru persoanele juridice.

Se poate ajunge și la deschiderea de dosare penale

Cu privire la situația de criză a lemnului de foc și la soluțiile ilegale la care recurg uneori cetățenii care taie arbori de pe malurile apelor, Prefectura județului Bistrița-Năsăud a atras la rândul ei atenția UAT-urilor că le revine responsabilitatea de a gestiona această problemă.

„Există obligația legală a administratorilor pădurilor ca, la exploatare, să acorde prioritate asigurării lemnului de foc pentru populație. Unele primării fiind acționari sau co-acționari în societățile persoane juridice ori regiile care administrează pădurile, trebuie să impună acestora asigurarea lemnului de foc către oameni”, a precizat la rândul său, prefectul județului, Ovidiu Frenț.

Tot el mai spune că, chiar dacă este iarnă și reglementările legale extrem de stufoase au făcut ca lemnul de foc să nu ajungă încă la cetățenii județului, aceste fenomene trebuie stopate. Presiunea creată în acele zone unde oamenii nu au lemn de foc determină uneori comunitățile sau familiile mai sărace să meargă și să taie în mod ilegal arbuști și vegetație de pe malurile apelor.

„Trebuie stopate astfel de fenomene, care sunt pasibile de amenzi, așa cum s-a întâmplat și la Nepos în această vară. Atunci, până la urmă, având în vedere amploarea tăierilor s-a ajuns chiar la deschiderea unui dosar penal”, reamintește Ovidiu Frenț.

Tot el mai spune că a constatat de la cetățeni faptul că sunt chemați de multe ori în pădure să își ridice lemnul de foc, numai că îndeosebi la țară există și oameni în vârstă care nu au posibilitatea să facă singuri acest lucru.

„Așa cum unii primari gospodari au reușit să găsească soluții să aducă măcar pe ulițe lemnul, sau în apropierea locuințelor, cred că acest lucru ar putea fi făcut de către toți primarii”, consideră el.

Un fenomen generalizat, dar pasat de la unii la alții

Cu privire la tăierile de lemn de foc de pe malurile apelor, reprezentantul GAL Ruralis este la rândul său de părere că rezolvarea problemei ar trebui căutată în alt mod, și nu doar cel coercitiv – mai mult la nivel declarativ – cum au demonstrat atât primăriile, Poliția locală ori SGA în decurs de o lună.

„Greșeala este că administrațiile locale nu se mobilizează să găsească soluții pentru oamenii aceștia și să protejeze ceea ce spune legea că trebuie protejat. Tăierile cresc pericolul și incidența de inundații în zonele respective, ba mai mult, există zone, cum este și cea de pe malul râului Șieu, sau pe Someșul Superior, care sunt arii protejate Sit Natura 2000. Unii, prinși asupra faptului, suportă unele rigori ale legii, dar care de cele mai multe ori nu au niciun rezultat final”, explică Cristian Țetcu.

Conform informațiilor Gazetei de Bistrița, tăierile de pe Șieu, din zona podurilor rutier și de cale ferată, nu sunt singulare. Dimpotrivă, se pare că fenomenul este generalizat și se știe că se întâmplă la nivelul întregului județ, pe toate cursurile de apă, și de mulți ani. Despre fenomen știu și instituțiile responsabile, și unitățile administrativ-teritoriale și Ocoalele Silvice, dar responsabilitatea de a interveni se pasează mereu de la o instituție la alta.