Strategia UE pentru Dunare da sperante proiectelor Romaniei

În cadrul summit-ului Dunării din 8 noiembrie de la Bucureşti s-a vorbit despre Strategia UE pentru regiunea Dunării şi oportunităţie pe care aceasta le va crea pentru ţările din zonă. La reuniunea la nivel înalt au participat premierii statelor din bazinul Dunării, precum şi preşedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso. Fondurile care vor sta la dispoziţia statelor dunărene, 95 de miliarde de euro, vor oferi României şansa de a realiza mai multe proiecte mari de infrastructură.

În 8 noiembrie a avut loc la Bucureşti summit-ul Dunării, eveniment major de dezbaterea pe marginea aspectelor legate de orientările mari de care se va ţine cont în structurarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE). La întâlnirile la nivel înalt au participat 22 de delegaţii reprezentând guvernele naţionale ale celor 14 state din bazinul Dunării, precum şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manel Barroso, şefii executivelor celor 6 landuri riverane din Germania şi Austria, primarul oraşului Ulm din Germania şi Polonia, invitată să joace rolul de observator. La finalul celor două sesiuni plenare s-a semnat “Declaraţia de la Bucureşti”. România a fost iniţiatoarea Strategiei, alături de Austria, iar potrivit organizatorilor români, summit-ul de luni îşi propune să demonstreze existenţa unei voinţe puternice de susţinere a unei Strategii UE pentru Regiunea Dunării.
Reuniunea a avut loc la Palatul Parlamentului, sub înaltul patronaj al preşedintelui României. Printre personalităţile politicie prezente la acesta s-au numărat şi premierul Bulgariei, Boiko Borissov, cel al Ungariei, Viktor Orban, premierul Croaţiei, Jandranka Kosor şi cel al Republicii Moldova, Vlad Filat. România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel de premierul Emil Boc şi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.

Beneficii pentru toate ţările riverane

Şeful statului a deschis lucrările summitului Dunării. Băsescu a arătat că “acest summit este un eveniment foarte important pentru cetăţenii riverani ai Dunării… Proiectul major, despre care vorbeam în urmă cu doi ani, era o strategie extinsă pentru Dunăre. Am deschis un drum care astăzi este aproape de finalizare… Comisia Europeană ne-a fost alături încă de la început. Ne-a încurajat. Îi mulţumesc domnului preşedinte Barroso pentru că a înţeles importanţa pe care o are Dunărea pentru noi. În opinia mea, cea mai importantă chestiune a Dunării este cea a transportului”.
Introducerea preşedintelui a fost urmată de discursul preşedintelui Comisiei Europene, care a afirmat că noua strategie dunăreană este o oportunitate pentru a găsi compromisuri pe teme de interes comun între state. “Provocarea este să accelerăm procesul de depăşire a asperităţilor regionale, importantă este elaborarea de politici… Noua strategie va fi o oportunitate pentru ca ţările să accelereze avantajele integrării, folosind mult mai bine fondurile care există la nivel regional. Cred că în căţiva ani, această iniţiativă va îmbunătăţi mobilitatea, biodiversitatea, calitatea apei, protecţia împotriva inundaţiilor, cercetarea, inovaţia şi securitatea", a declarat Jose Manuel Barroso, luni, la Bucureşti, în cadrul summit-ului Dunării.

95 de miliarde de euro

Summit-ul, parte a Procesului de la Ulm, este al treilea eveniment de acest gen şi ultimul înainte de adoptarea, la 8 decembrie, în Colegiul Comisarilor a Strategiei Dunării, iniţiativă româno-austriacă. Strategia dicutată la summit-ul din 8 noiembrie va fi prezentată Comisiei Europene în această lună şi îşi propune să ofere sprijin ţărilor implicate să coordoneze mai bine fondurile europene. Aceasta va fi supusă votului Consiliului UE în aprilie 2011, în timpul preşedinţiei semestriale a UE deţinute de Ungaria, stat care a susţinut iniţiativa româno-austriacă.
Pentru perioada 2007-2013, ţările din regiunea Dunării au la dispoziţie o sumă de 95 de miliarde de euro, care poate fi completată cu granturi şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. EUObserver arată că, bazat pe modelul strategiei Mării Baltice, Uniunea Europeană va lansa o nouă politică “macro-regională” pentru cele 10 ţări traversate de fluviul Dunăre, fără să promită noi fonduri pentru proiect.
Proiectul strategic implică facilitarea traficului naval, curăţarea zonelor poluate şi îmbunătăţirea relaţiilor din regiune prin poduri, autostrăzi şi căi ferate. Acesta include şi ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene: Serbia, Croaţia, Ucrain şi Republica Moldova. Principalele beneficiare ale fondurilor Uniunii Euroepe privind strategia Dunării sunt România şi Bulgaria. Preşedintele Traian Băsescu a subliniat necesitatea acestor fonduri în cadrul întâlnirii, arătând că între România şi Bulgaria există un singur pod peste Dunăre şi că este greu să găseşti fonduri pentru asemenea proiecte majore de infrastructură pe timp de criză. Printre proiectele care ar putea atrage fonduri se numără Canalul Dunăre-Bucureşti, construirea a două noi poduri România- Bulgaria, refacerea infrastructurii portuare sau crearea unui institut internaţional pentru studierea ecosistemelor din Delta Dunării.România are deja peste 10.000 de proiecte care vizează regiunea Dunării, care vor avea nevoie în perioada următoare de fonduri, dar şi de o prioritizare. Printre obiectivele pe care România le urmăreşte prin implementarea Strategiei Dunării se numără şi construirea unei linii de tren rapid Budapesta-Bucureşti-Constanţa şi crearea unei reţele de transport integrate între statele riverane Dunării.

Principii şi mod de funcţionare

Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene, potrivit MAE, la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane şi va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. S-au trasat patru domenii pe care trebuie să se axeze strategia la nivelul CE. Acestea sunt conectivitatea, referitoare la transport durabil şi reţele de energie, protecţia mediului, a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare.
Pentru elaborarea unei analize în detaliu a situaţiei actuale şi trasarea unor linii de acţiuni exemplificate prin tipuri de proiecte care vor fi implementate pe termen scurt, mediu sau lung, Comisia Europeană a organizat consultarea publică pe parcursul căreia au fost organizate, în toate statele riverane, conferinţe, seminarii şi mese rotunde. Rezultatul acestor consultări îl reprezintă elaborarea de către Comisia Europeană şi prezentarea, în parteneriat cu statele riverane, a unei Comunicări pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunării, precum şi a unui Plan de Acţiune. Comisia Europeană va monitoriza îndeplinirea obiectivelor Planului de Acţiune, care va fi actualizat periodic, în funcţie de evoluţia situaţiei economice şi a trendurilor sociale din regiune.

Diana Gabor

Obiectivele urmărite de România în cadrul summit-ului Dunării, potrivit lui Emil Boc

o regiune dunăreană dinamică, competitivă şi prosperă
crearea unei reţele de transport integrate şi a unei reţele de monitorizare a protecţiei mediului, bazată pe tehnologii inovatoare
promovarea unor proiecte importante pentru România şi vecinii noştri,
promovarea Deltei Dunării şi a turismului. “Delta Dunării, ca un obiectiv unic în Europa, care prin frumuseţea şi potenţialul pe care le are poate constitui o resursă extrem de importantă pentru a da câştig strategiei dunărene”, a declarat premierul
promovarea unor proiecte de infrastructură, precum un tren rapid Budapesta-Bucureşti-Constanţa, sau construcţia a două noi poduri peste Dunăre, alături de proiectele care vizează interconectarea sistemelor noastre de gaze şi electricitate