Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud 2014 – 2020, proiect pentru care conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a plătit 14.000 de euro, va fi supusă foarte curând dezbaterii publice, după ce va ajunge la forma finală. Nu foarte multe persoane însă au putut face propuneri la acest proiect al Consiliului Judeţean, întrucât documentul este foarte bine pitit pe portalul judeţului.
Proiectele pe care CJ BN le are în vizor pentru următorii şase ani sunt mai mult decât generoase, însă întrebarea care se impune este dacă majoritatea dintre acestea vor rămâne doar pe hârtie sau dacă se va reuşi transpunerea lor în realitate.
Planurile executivului Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud sunt măreţe pentru următorii şase ani în ceea ce priveşte dezvoltarea judeţului Bistriţa-Năsăud. În documentul care este supus zilele acestea unei dezbateri publice sunt înserate o serie de proiecte, realizabile dacă România şi implicit judeţul ar avea resurse financiare generoase pentru implementarea şi realizarea lor. Cum nu este aşa, proiectele propuse riscă să rămână doar pe hârtie, întrucât în Strategia de dezvoltare 2014 – 2020 nu sunt niciunde specificate resursele de finanţare, dar nici orizontul de timp în vederea finalizării obiectivelor pe care executivul CJ BN le are în vizor, ca să nu mai vorbim şi de numărul lor foarte de mare. Evident, multe dintre obiectivele care ar trebui realizate în Bistriţa-Năsăud, aparţin de fapt comunităţilor locale, însă cum acestea sunt destul de sărace din punct de vedere financiar, este foarte dificil ca administraţia judeţeană să întindă o mână de ajutor în acest sens. În plus, proiectele care ar putea fi realizate pe fonduri europene sunt la acest moment haotic alese, astfel încât rezultatul nu este unul foarte bun deşi s-au cheltuit şi se cheltuiesc o mulţime de bani europeni.
Una peste alta, toate proiectele înserate în această strategie de dezvoltare propusă de Consiliul Judeţean nu constituie altceva decât viziunile administraţiilor locale din întreg judeţul, puse laolaltă de către cei care au întocmit documentul, fără să reiasă care este viziunea clară a administraţiei judeţene şi în ce direcţie se va îndrepta Bistriţa-Năsăud în următorii şase ani, cel puţin.
Trebuie să amintim şi vizibilitatea acestui document postat pe portalul judeţului, pe pagina CJ BN, care este bine ascuns la secţiune de „Proiecte hotărâri – transparenţă decizională şi hotărâri”, unde de altfel ne-am aştepta să găsim doar proiectele de hotărâri ce urmează a fi suspuse dezbaterii în plenul consiliului judeţean ori hotărârile adoptate de legislativ.
Analiza SWOT a scos la iveală minusurile judeţului Bistriţa-Năsăud, foarte multe de altfel. Nu există domeniu în care judeţul să nu aibă probleme, începând cu infrastructura şi până la resursele umane.
Cu drumurile stăm foarte prost
Conform documentului, infrastructura rutieră are foarte multe minusuri identificate (16 la număr) în raport cu plusurile (doar patru). Aflăm astfel, că densitatea de drumuri este mult sub media europeană, că există multe disparităţi de dezvoltare şi modernizare a drumurilor judeţene în diverse zone ale judeţului, nu există acces rutier prin zona montană care să facă legătura rapidă între nordul şi sudul judeţului. De asemenea, acelaşi document relevă şi că în judeţ există multe drumuri judeţene şi comunale de pământ, dar şi că este lipsit de centuri ocolitoare. În plus, se constată că municipiul Bistriţa nu are un aeroport.
Pentru a compensa aceste lipsuri, Consiliul Judeţean are în vizor o serie de proiecte pentru următorii şase ani. Astfel, pe listă figurează modernizări ale DN 17 C şi D, vizate de altfel spre finanţare de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România. De asemenea, figurează şi modernizări ale unor drumuri judeţene.
Lovitură pentru primarul Creţu: nu se precizează traseul centurii. Pe la sud, ori pe la nord?
În acelaşi capitol sunt înserate trei proiecte de realizare a unor centuri ocolitoare. Este vorba de variante de ocolire pentru oraşul Beclean, oraşul Năsăud, dar şi pentru municipiul Bistriţa. În ceea ce priveşte centura de ocolire a municipiului, partea cea mai interesantă constă în faptul că în această strategie nu se menţionează traseul unui astfel de drum, dacă va fi realizat pe la sud (varianta susţinută atât de mult de primarul Ovidiu Creţu) sau pe la nord. Scrie doar atât: realizarea centurii de ocolire a municipiului Bistriţa. Mai mult decât atât, administraţia judeţeană are în vizor ca în următorii şase ani să fie modernizată vechea centură de nord a municipiului Bistriţa pentru ca accesul la zona industrială să fie mult mai uşor.
Mediul, vai de mama lui
Un alt punct fierbinte din cadrul strategiei de dezvoltare este calitatea mediului înconjurător. Şi aici, conform analizei SWOT, punctele slabe sunt numeroase. Astfel, pesticidele au fost utilizate în agricultură necontrolat, spaţiile verzi sunt insuficiente la nivelul comunităţilor urbane, ca să nu mai adăugă şi defrişările pădurilor din judeţ fără nici un fel de responsabilitate. Poluarea apelor din judeţ, care se realizează prin contaminarea cu ape uzate orăşeneşti şi industriale deversate direct în emisari sau ca urmare a intervenţiei umane în perimetrele miniere aflate în conservare, este un factor care aduce atingere mediului înconjurător în judeţul nostru. Un impact negativ asupra apelor şi implicit asupra mediului îl au şi balastierele. Conform analizei SWOT, în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, situaţia în judeţ a devenit critică şi se întrevede a fi critică şi pe termen mediu şi lung dacă nu se intervine cu proiecte inovative de sistem, la scară largă. Asta în condiţiile în care la nivel judeţean există deja implementat un proiect de management al deşeurilor, care însă bate pasul pe loc.
Cât despre proiectele avute în vizor de executivul CJ BN, potrivit strategiei de dezvoltare a judeţului pe următorii şase ani, numărul este şi la acest capitol foarte mare, începând cu împăduriri, utilizarea energiilor regenerabile prin realizarea unor microhidrocentrale, parcuri eoliene sau fotovoltaice sau extinderea ori reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare.
Turism, doar pe hârtie
Dezvoltarea turismului este un capitol aflat în vizorul administraţiei judeţene, de pe urma căruia economia judeţului Bistriţa-Năsăud ar avea foarte mult de câştigat. Numărul proiectelor este şi în acest caz foarte mare, însă pentru obţinerea unor rezultate bune totul pleacă de la infrastructura care în acest moment este deficitară.
Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro
