Povestea incredibila a unei crime comise în Spania II

Continuăm cu episodul de faţă „povestea” filmului asasinării tânărului Nicolae Leonte în Spania, de către Simion Zăgrean.

După ce documentele legate de moartea suspectă a tânărului din Ilva-Mică au fost trimise de autorităţile spaniole, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, documente prin care spaniolii se spălau pe mâini într-un mod insultător pentru orice cetăţean român, cazul a fost repartizat procurorului Francisc Balogh.

Ca şi confraţii din Spania, procurorul s-a culcat pe o ureche şi a luat de bune concluziile trimise de spanioli.

Un fapt care a marcat o cotitură în investigarea crimei a fost cererea insistentă a lui Leontin Leonte, de efectuare a unei noi autopsii a cadavrului.

Reautopsierea a fost făcuta de dr. Lucian-Vasile Pintea, actualul şef al Laboratorului de Medicină Legală Bistriţa – Năsăud, care a răsturnat cu 180 de grade concluziile medicilor legişti spanioli.

Procurorii bistriţeni au lălăit cazul. Cazul a ajuns şi la Parlament

Concluzia legistului a fost una clară: CRIMA. Moartea lui Nicolae Leonte a fost cauzată de mai multe lovituri în zona capului.

În ciuda acestui verdict al expertului legist, cazul a fost lălăit de anchetatorii bistriţeni.

În această situaţie, tatăl victimei, nemaiavând nicio încredere în procurorii bistriţeni, a început să se adreseze Parlamentului României prin deputatul Ioan Aurel Rus care a făcut mai multe interpelări pe această temă, Ministrului Justiţiei.

Într-un final cazul a fost preluat şi finalizat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care l-au arestat preventiv pe asasin şi l-au trimis în judecată în cursul anului 2011.

Aminteam la finalul materialului din ediţia anterioară că Simion Zăgrean ar fi fost implicat în activităţi legate de crimă organizată, trafic de persoane, de droguri, iar pe fondul acutizării relaţiilor dintre Ucu şi Anca Urâte, concubina lui Zăgrean, acesta ar fi devenit o ameninţare pentru Zăgrean şi grupul acestuia, iar în final s-a decis asasinarea acestuia. De fapt acesta se pare că a fost motivul crimei.

Declaraţii contradictorii

Potrivit lui Leontin Leonte, la începutul lunii iunie 2004, fiul lui urma să vină în ţară la Ilva-Mică, pentru a-şi vizita părinţii şi avea strânşi circa 2.000 de euro pentru a-şi cumpăra un autoturism cu care să vină acasă. Aceşti bani nu au mai fost găsiţi. Ulterior, Leontin Leonte a primit de la Simion Zăgrean 340 de euro, un rest de plată de la Juan Luis Cervilla Galdeano – patronul spaniol la care a lucrat fiul său, precum şi 100 de euro pentru autoturismul achiziţionat împreună de Zăgrean şi Ucu.

Aceste aspecte au fost cunoscute de poliţiştii spanioli, iar într-o primă fază l-au audiat pe Leon Dragotă. Acesta, ca urmare a presiunilor la care a fost supus de Simion Zăgrean, a luat crima asupra lui, spunând că l-a omorât pe Nicolae Leonte lovindu-l în cap cu o rangă de fier după care l-a aruncat în piscină şi a simulat înecul accidental.

Într-o altă declaraţie data poliţiei spaniole, Dragotă şi-a modificat prima declaraţie, spunând că cel care l-a omorât pe Nicolae Leonte a fost de fapt Simion Zăgrean, el fiind doar martor la crimă, dar nu la întregul eveniment, deoarece Zăgrean l-a alungat de la locul faptei, ameninţându-l şi pe el cu moartea.

Leon Dragotă a fost arestat, iar în baza mărturisirilor sale a fost reţinut şi Simion Zăgrean, care a stat după gratii numai 48 de ore. Inteligent, Zăgrean a reuşit să îi înşele pe poliţiştii spanioli, demonstrând cu ajutorul unei convorbiri telefonice că în momentul comiterii crimei el se afla în altă parte. Autorităţile spaniole au înghiţit minciuna, iar în lipsa altor probe instanţa din Almeria a dispus punerea în libertate a celor doi suspecţi. Din momentul respectiv spaniolii s-au spălat pe mâini şi au clasat ancheta.

O nouă expertiză medico-legală

După aducerea trupului fiului său în ţară, Leontin Leonte a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Ca urmare a cererii exprese a tatălui victimei, prin rezoluţia nr.293/III/2004 Parchetul a dispus reautopsierea cadavrului, în vederea stabilirii naturii şi cauzei morţii lui Nicolae Leonte.

Raportul medico-legal, semnat de dr. Lucian-Vasile Pintea, a stabilit fără niciun dubiu că moartea lui Nicolae Leonte s-a datorat unei insuficienţe respiratorii acute consecutive unei asfixii mecanice prin înec. Legistul a mai constatat că parte din leziunile existente s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, dar mai probabil prin cădere şi frecare cu un corp dur. În finalul raportului se mai concluzionează că „leziunile descrise nu sunt direct tanatogeneratoare, dar o pierdere temporară a cunoştinţei ar fi putut favoriza înecul”.

Cu alte cuvinte, Nicolae Leonte a primit mai multe lovituri în zona capului, în urma cărora şi-a pierdut cunoştinţa, apoi a fost aruncat în piscină unde s-a înecat. Practic, Simion Zăgrean a încercat să acopere crima prin înscenarea unui înec accidental.

Cazul, preluat de Parchetul ICCJ

Ca urmare a constatării medicului legist, la data de 17 ianuarie 2005, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa – Năsăud a transmis prima cerere de comisie rogatorie internaţională în materie penală autorităţilor spaniole. Între timp ancheta a fost preluată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a revenit cu mai multe adrese, ca urmare a faptului ca autorităţile spaniole nu au răspuns cererii de asistenţă.

Concret, autorităţile române au solicitat informaţii despre o eventuală existenţă a unui dosar penal având ca obiect moartea violentă a lui Nicolae Leonte, urmând ca în funcţie de răspunsul autorităţilor spaniole, să solicite informaţii cu privire la stadiul procedurii, raportul de constatare medico-legală întocmit de medicii legişti spanioli, precum şi orice alt document cu privire la acest caz.

Inexplicabil, partea spaniolă a întârziat nepermis de mult să răspundă părţii romane, dar nici autorităţile române nu s-au sinchisit de acest fapt, deşi existau la momentul respectiv suficiente probe ca să îi cerceteze de crimă pe cei doi suspecţi principali, Simion Zăgrean şi Leon Dragotă.

Ulterior s-a aflat că autorităţile spaniole ar fi dispus începerea urmăririi penale a celor doi suspecţi, dar era esenţial ca acest dosar să fie transmis părţii române, iar Parchetul din România să poată dispune, în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală, arestarea provizorie în lipsă a suspecţilor, iar apoi să ceară extrădarea acestora şi cercetarea lor conform legilor române.

Dorel Costin