Statul a vandut Cupru Min unei companii canadiene
Ministerul Economiei a anuntat caștigatorul licitatiei pentru preluarea companiei de exploatare a cuprului de la Roșia Poieni. Este vorba de Roman Copper Corp, o companie canadiana fondata special pentru cumpararea Cupru Min, care a oferit suma de 200,8 milioane de euro.
Ministerul Economiei a anunţat saptamana trecuta ca in urma licitaţiei cu strigare desfasurate pentru vanzarea integrala a Cupru Min, vehiculul de investiţii Roman Copper Corp din Canada, deţinut de omul de afaceri Stephen G. Roman a preluat compania de exploatare a cuprului pentru suma de circa 200,8 mil. euro. Licitaţia a pornit de la un preţ minim de 57,3 mil. Euro, deci pretul obtinut este 3,5 ori mai mare. La licitaţie au mai participat companiile Oz Minerals din Austria si Dundee Holdings din Olanda.
Roman Copper este o corporaţie fondata de banca de investiţii Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada). Bayfront Capital Partners este o companie canadiana cu activitaţi de investment banking, care ofera servicii de consultanţa pentru finanţare corporatista, restructurare financiara si in domeniul fuziunilor si achiziţiilor.
Simptom bun pentru economia romaneasca
”Prin privatizarea acestei societaţi s-a avut in vedere continuarea activitaţii de exploatare a minereului cuprifer in zona Rosia Poieni, atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor tehnologice si de mediu si implicit pastrarea si crearea de noi locuri de munca, precum si asigurarea dezvoltarii pe orizontala a activitaţilor industriale in zona”, se arata intr-un comunicat emis de reprezentanţii Ministerului Economiei. Acestia au mai aratat ca statul s-a angajat faţa de Fondul Monetar Internaţional sa privatizeze Cupru Min Abrud, pana in aprilie 2012, termen care a fost respectat. Cupru Min este cea mai mare companie de exploatare de cupru din Romania, avand drepturi de exploatare pentru circa 60% din rezervele de cupru de pe plan intern. La sfarsitul anului 2010, compania avea datorii totale de 71,5 milioane de lei (16,5 milioane euro).
”Sa vezi ca o companie in faliment, o gaura neagra, se poate vinde cu de patru ori preţul pe seama credibilitaţii unui Guvern care abia s-a instalat si, la cateva zile dupa aceasta, sa vezi un pachet minoritar de acţiuni vandut intr-o suprasubscriere incredibila, de peste 150%, mie mi se pare ca sunt niste simptome bune. Probabil ca este o febra. Da, dar este febra unei frenezii economice care se naste din nou”, a spus premierul Mihai Razvan Ungureanu, la o conferinţa pe teme economice.
Ministerul Economiei spune ca Bayfront Capital Partners nu are banii necesari si trebuie sa-i stranga de la investitori privaţi. ”Din documentele prezentate rezulta ca Bayfront Capital Partners va susţine Roman Copper in vederea finanţarii achiziţiei de acţiuni la Cupru Min si a datoriilor cu participarea investitorilor din Canada, Europa si SUA”, spun reprezentanţii Ministerului Economiei, cel care prin OPSPI a fost vanzatorul Cupru Min, scrie zf.ro. Roman Copper Corp mai are la dispoziţie sapte zile sa aduca cei 200,8 mil. euro pe care s-a obligat sa-i plateasca in schimbul pachetului de acţiuni al producatorului autohton de cupru, in caz contrar aceasta riscand sa piarda garanţia de participare de un milion de euro, suma considerata prea mica.
Investitii și obligatii
In plus, Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, spune ca adjudecarea licitaţiei s-a facut in afara cadrului legal. ”Autorizaţiile de mediu ale Cuprumin au expirat la 31 decembrie 2011 si nu au mai fost reinoite deoarece compania nu indeplinea condiţiile. Ministerul Economiei a cerut reautorizarea, insa ministerul Mediului a raspuns ca daca s-ar acorda, aceasta ar incalca directivele europene”, a afirmat Iancu pentru Jurnalul Naţional. El mai spune ca Roman Copper nu are capacitatea tehnica, economica si nici resursele umane necesare pentru continuarea activitaţii.
Seful Oficiului Participaţiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), Florin Vladan, a declarat ca Roman Copper, infiinţata in noiembrie 2011 special pentru preluarea Cupru Min, nu are nicio obligaţie de investiţii si de continuare a activitaţii la compania romaneasca.
Vladan a adaugat ca daca firma canadiana va dori sa extraga cupru, atunci va trebui sa investeasca 92 milioane de euro pentru a decoperta mari suprafeţe de teren.
Acesta a fost contrazis de catre ministrul Economiei, Lucian Bode. ”Nici nu incape vorba. Obligatiile de mediu ii revin cumparatorului. Acestea se ridica la aproximativ 17 milioane de euro, in conditiile in care aceste lucrari vor fi executate in viitorul imediat. Daca ajungeam sa inchidem societatea și sa reluam intreaga procedura, obligatiile de mediu se ridicau la 92 milioane de euro”, a declarat Bode intr-un interviu acordat ziarului Bursa.
Ministrul a mai declarat ca exista o decizie a Comisiei Europene potrivit careia statul roman nu poate impune conditii care pot duce la reducerea pretuluiși ca decizia CE a fost comunicata AVAS la o tentativa anterioara de privatizare. ”Printre prevederile CE se mentioneaza, citez: Pentru evitarea elementelor de ajutor de stat, statul trebuie sa vanda actiunile pe care le detine la companie in cadrul unei licitatii neconditionate, deschise și transparente celui care prezinta oferta cea mai mare. Nu trebuie atașate procesului conditii care pot reduce pretul și care nu sunt acceptabile unui operator economic”, a spus Lucian Bode.
Acesta a aratat ca prin aceasta privatizare statul urmarește mentinerea locurilor de munca și dezvoltarea companiei. ”Sunt absolut necesare investitii in retehnologizare, pentru ca toate utilajele sunt invechite. Este intentia noastra ca, atunci cand vor trece cele zece zile in care vor fi solutionate contestatiile, sa purtam discutii cu cumparatorul pe aceste paliere. Nu am privatizat compania de dragul de a o privatiza. Ne-am gandit ca daca nu se intampla aceste lucruri in companie – dezvoltare, retehnologizare – intr-un termen relativ scurt nu va mai exista (…) Deci, noi, prin aceasta privatizare, am urmarit sa obtinem un pret bun, și acest lucru l-am atins, și mai urmarim achitarea obligatiilor de mediu și acele tinte care ne-au determinat sa vindem compania – retehnologizare și locuri de munca, de fapt o dezvoltare pe orizontala, care va duce la crearea a peste 1000 de locuri de munca”, a afirmat Bode.
Greu de privatizat
Statul a incercat de mai multe ori sa vanda Cupru Min, prima oara in 2008. Anul trecut, Ministerul Economiei a scos din nou la licitaţie compania, cu intenţia de a vinde integral acţiunile pe care le deţine, dar a amanat procedura pentru 26 martie 2012. Privatizarea Cupru Min a fost aprobata de Guvern inca din 2006 si a fost asumata de Executiv in scrisoarea de intenţie aferenta aranjamentului stand-by de tip preventiv cu Fondul Monetar Internaţional.
Obiectul principal de activitate al Cupru Min este exploatarea și livrarea in forme specifice a resurselor/rezervelor de minereu cuprifer din perimetrul minier Rosia Poieni, zona care, pana acum cativa ani, a stat sub amenintarea unui dezastru ecologic. In perimetrele Roșia Poieni, potentialul este estimat la 1,5 milioane tone de minereu/an.
Cupru Min deţine licenţa de exploatare pentru cel mai mare zacamant de cupru din Romania, cel de la Rosia Poieni, estimat la 900.000 de tone, evaluate la preţul actual al metalului rosu de 8.320 de dolari/tona, la 5,4 miliarde de euro, insa preţul cuprului a fost foarte volatil in ultimii ani, ajungand la un moment dat sa fie cotat pe bursa din Londra la mai puţin de 3.000 de dolari/tona, dar a urcat si la 10.000 de dolari/tona. Analistii Barclays Capital estimeaza ca preţul cuprului se va menţine peste nivelul de 9.000 de dolari/tona in a doua parte a anului. In februarie 2012, preţul mediu al metalului rosu a fost de 8.422 dolari/tona, faţa de 8.043 cu o luna inainte.
La nivel mondial exista o cerere mare pentru cupru din partea economiilor emergente, in special China, in prezent existand un deficit de cupru rafinat estimat de International Copper Study Group la 358.000 de tone in 2011. China este de departe cel mai mare consumator de cupru, consumul de cupru rafinat din aceasta ţara contand cu aproape doua treimi din cel la nivel mondial.
Diana Gabor
