Guvernul este principalul vinovat pentru inundaţiile repetate, iar reacţia autorităţilor centrale şi a celor locale a fost una lentă, sunt de părere foarte mulţi români, potrivit unui studiu recent al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
Nici despre vizita preşedintelui Băsescu în zonele inundate din Moldova, românii nu au o părere foarte bună, deşi mulţi spun că a făcut bine, totuşi, că a mers să se întâlnească cu sinistraţii.
Studiul evidenţiază o percepţie diferenţiată a populaţiei privind activitatea administraţiei publice centrale şi locale în timpul inundaţiilor, menţionează studiul IRES.
Oamenii apreciază ca lentă reacţia autorităţilor publice locale şi centrale, dar văd cu ochi buni prezenţa unor personalităţi politice în zonele sinistrate.
Totodată, românii percep importanţa asigurării locuinţelor, spune raportul, însă nivelul de trai scăzut arată că pot mobiliza puţine resurse financiare în acest scop.
Potrivit aceluiaşi studiu, în mediul rural, aşteptările sunt mai mari în ceea ce priveşte acţiunile Guvernului şi ale Preşedinţiei, în timp ce în mediul urban, populaţia cere o mai mare implicare din partea autorităţilor locale şi judeţene.
Sondajul IRES s-a desfăşurat în perioada 6-8 iulie, pe un eşantion de 1.356 de persoane cu vârste de peste 18 ani, marja de eroare fiind de +/- 2,7%.
Păreri proaste şi foarte proaste despre autorităţi
Majoritatea românilor, 70%, cred că reacţia autorităţilor locale a fost una lentă, în timp ce doar 22% spun contrariul. De asemenea, 76% dintre cei chestionaţi consideră că autorităţile centrale au reacţionat şi ele lent, şi doar 16% cred că acestea au acţionat prompt.
Despre vizitele lui Traian Băsescu în zonele sinistrate, 55% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă, în timp ce doar 38% văd cu ochi buni acţiunile preşedintelui. Cu toate acestea, 67% dintre intervievaţi sunt de părere că preşedintele Băsescu a făcut bine mergând să viziteze localităţile afectate de inundaţii şi să se întâlnească cu sinistraţii, şi doar 29% au avut o părere contrară.
În mod surprinzător, prezenţa ministrului Apărării în zonele afectate de inundaţii este văzută foarte bine de 69% dintre români, pe când doar 21 de procente spun că vizitele acestuia nu au fost oportune.
În ceea ce priveşte rapiditatea reacţiei la inundaţii a Guvernului, 54% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă, iar 37% au o părere bună sau foarte bună. Din cei care au o părere proastă şi foarte proastă, 61,2% provin din mediul urban, iar 58,4% din mediul rural. În schimb românii care au o părere bună şi foarte bună despre rapiditatea reacţiei Guvernului la inundaţii, potrivit IRES, 38,8% sunt din mediul urban, iar 41,5% provin din mediul rural.
Comunicarea Guvernului lasă de dorit, spun românii
Cât despre partea de comunicare a Executivului cu populaţia, 66% dintre respondenţi spun că este una proastă şi foarte proastă, şi doar 31% se află de cealaltă parte a baricadei. Şi în acest caz, în funcţie de mediul din care provin respondenţii – urban sau rural – procentele diferă. Părerile proaste şi foarte proaste provin în proporţie de 68,8% din mediul urban, iar din rural 69,4%, pe când de părere bună şi foarte bună sunt doar 31,2% din cei care locuiesc în mediul urban şi 33,5% din mediul rural.
Jumi-juma
În schimb modul în care Guvernul a acţionat pentru ajutorarea sinistraţilor din Moldova, părerile pro şi contra sunt aproximativ în proporţii egale – 49 de procente dintre români au o părere bună şi foarte bună, iar 42% au o părere proastă sau foarte proastă. Părerile bune despre modul în care a acţionat Executivul pentru ajutorarea sinistraţilor din Moldova provin în proporţie de 58,9% din mediul rural, iar 49,9% din mediul urban. În schimb, cu puţin peste 50 de procente din cei care locuiesc în mediul urban au o părere proastă şi foarte proastă despre aceeaşi chestiune, pe când din mediul rural provin doar 41% dintre respondenţi.
Despre acelaşi ajutor dat sinistraţilor de Guvern, 55,1% dintre transilvăneni şi bănăţeni au o părere bună şi foarte bună, pe când 44,9% sunt de cealaltă parte a baricadei. Bucureştenii şi dobrogenii au păreri asemănătoare ca şi în Transilvania-Banat, părerea bună şi foarte bună fiind exprimată de 53,5% dintre respondenţi, iar 46,6% având păreri contrarii. Chiar şi în Moldova situaţia nu diferă – 53,4% au o părere bună şi foarte bună, iar 46,6% au păreri proaste şi foarte proaste.
Dacă ajutoarele trimise în zonele sinistrate vor ajunge la persoanele care au nevoie de ele, sunt convinşi 24% dintre respondenţi, alţi 51% presupun doar că acestea vor ajunge unde trebuie, iar 9% spun că nu.
Românii l-au găsit vinovat şi pe Dumnezeu
Principalul vinovat pentru inundaţiile repetate este în opinia a 24% dintre chestionaţi, Guvernul, 21% spun că vinovate se fac autorităţile locale, iar 19% dintre români spun că Dumnezeu.
Pentru refacerea zonelor sinistrate (reconstruirea caselor afectate şi ajutorarea sinistraţilor), 40% dintre cei intervievaţi consideră că autorităţile centrale şi guvernul sunt principalii factori responsabili, pe când 21 de procente cred că această sarcină cade în spinarea autorităţilor locale.
Totodată, 41% dintre români spun că autorităţile locale ar trebui să se ocupe mai mult de protecţia împotriva inundaţiilor, 28% susţin că responsabil în această privinţă este Guvernul şi doar 10 procente consideră că de această problemă ar trebui să se ocupe autorităţile judeţene.
Funcţie de tipurile de localităţi din care provin respondenţii, cetăţenii din mediul urban consideră în proporţie de 44,2% că autorităţile locale sunt responsabile cu protecţia împotriva inundaţiilor, 26,9% – Guvernul, 11,2% – autorităţile judeţene, iar 5,2% – Preşedinţia. În mediul rural, 40,1% dintre locuitori spun că autorităţile locale ar trebui să se ocupe de acest lucru, 32,4% consideră responsabil Guvernul, 9,7% – autorităţile judeţene, iar 8,8% – Preşedinţia.
Asigurarea locuinţei, necesară, dar prea nu sunt bani
Majoritatea românilor – 93% – consideră că asigurarea locuinţei este un lucru necesar, în timp ce doar cinci procente susţin contrariul. Potrivit raportului IRES, dacă vor apărea regulamente de aplicare a legii privind obligativitatea asigurării locuinţei, 84% dintre cei chestionaţi afirmă că ar proceda la acest lucru, doar 13% declarându-se împotrivă.
Cât priveşte suma pe care cetăţenii ar fi dispuşi să o scoată din buzunar pentru plata asigurării locuinţei, 26% ar plăti până într-o sută de lei, 11% ar plăti între 101 şi 200 lei, doar patru procente între 201 lei şi 300 lei, iar cinci la sută ar putea plăti peste 1.000 de lei. În acelaşi timp 12% dintre români susţin că nu îşi permit să plătească absolut nimic, se menţionează în acelaşi document.
Vasile Dâncu – „Despre inundaţii şi administraţie”
„Rezultatele nu mi-au adus vreo informaţie care să mă surprindă. Încă oamenii aşteaptă prea mult de la Guvern şi de la autorităţile centrale. Un popor întreg stă cu mâna întinsă şi uită să penalizeze la vot pe cei care, de 20 de ani, nu au făcut nimic să scape de această pacoste care sunt inundaţiile. Încă, mulţi, dau vina pe Dumnezeu! (…)
Este nevoie de o terapie de şoc, trebuie să le spunem românilor adevărul. Dacă unii se vor ascunde mereu după minciuni, aşteptând ca alţii să ia măsurile dure nu vom face nimic în viitor. Două capcane se deschid aici:
1. Capcana demagogiei pasiviste – în care cade opoziţia politică de multe ori, de douăzeci de ani. Nu este treaba noastră să spunem adevărul, lucrurile neplăcute, treaba este a conducătorilor, şi-au asumat, s-o ducă, noi ţinem partea celor mulţi şi demagogia este morală când aperi poporul.
2. Capcana demagogiei exclusiviste – în care cade puterea politică, după care doar ei sunt responsabili, ceilalţi sunt nesimţiţi şi nemernici, nu au proiecte şi nici soluţii. Istoria, cred guvernanţii, le va face dreptate, nu este cazul să asocieze şi opoziţia la această lucrare.
Din păcate, fără ca să avem acelaşi discurs, terapeutic, cu toţii, nu se va realiza niciodată nimic. Mereu, populaţia va găsi un refugiu în braţele minciunii spuse de vreo parte a politicii.
Ne vom afunda tot mai tare în mlaştina minciunii alături de o populaţie tot mai inertă, mai ipocrită şi mai cerşetoare” , scrie pe blogul său directorul IRES, Vasile Dâncu.
Liana Mureşan
