Tribunalul Militar Cluj are în jurisdicţie 12 judeţe, fiind una dintre cele mai mari instanţe militare din ţară. Cu toate acestea, în cadrul acestei instanţe clujene pot judeca, momentan, doar trei judecători. Dacă în urmă cu câţiva ani, pe instanţele tribunalului militar se derulau sute de procese, de când armata nu mai este obligatorie, cei trei judecători clujeni se confruntă doar cu procesele în care militarii angajaţi comit infracţiuni. Preşedintele Tribunalului Cluj, Emil Lukacs, spune că în cei aproape 20 de ani de când judecă în cadrul instanţelor militare a judecat de la dezertori la ofiţeri SRI. Procesele care au loc la această instanţă militară nu sunt incluse în sistemul informatizat la nivel naţional ECRIS, iar vina o împart două ministere, cel al Justiţiei şi cel al Apărării.
La Tribunalul Militar Cluj repartizarea proceselor se face ca în anii ‘70, când PC-urile abia fuseseră inventate, adică cu pixul şi hârtia. Chiar dacă birourile instituţiei sunt dotate cu calculatoare, instanţa militară clujeană nu a fost inclusă în sistemul informatizat al instanţelor (ECRIS), astfel că repartizarea proceselor şi a completelor de judecată se face ciclic, de mână.
Conducerea instanţelor militare este asigurată de ministerele Justiţiei şi Apărării, iar reprezentanţii ministeriali nu au găsit nici până în prezent o formulă prin care să includă şi instanţele militare în acest sistem. Excepţie face Curtea de Apel Militară, instanţa supremă pentru cei care activează în cadrul Armatei.
Conform reprezentanţilor celor două ministere, această situaţie există din lipsa fondurilor şi a comunicării între cele două ministere.
“Noi am făcut o serie de diligenţe către cei de la Ministerul Apărării să includă în sistemul nostru, civil, şi dosarele pe care le primesc, dar până acum, nu am primit nici un răspuns. Nici noi nu ştiam că nu au o bază de date informatizată până acum câţiva ani, când am descoperit acest lucru în urma unui control pe care l-am avut la instanţe”, spune un reprezentant al Consiliului superior al Magistraturii.
Pe de altă parte, reprezentanţii MApN spun că ei ar dori să includă instanţele militare în cadrul sistemului naţional ECRIS, dar acest lucru necesită bani, iar acum fiind o perioadă de criză, acest lucru trebuie să mai aştepte.
“Au existat mai multe încercări de a ne racorda la această bază de date, dar trebuiesc ceva fonduri pentru acest lucru, iar în momentul de faţă, nu aceasta este prioritatea ministerului. Avem un proiect pilot la Curtea de apel, unde am implementat acest sistem şi, în funcţie de succesul pe care îl va avea, o să se decidă dacă toate instanţele militare vor fi incluse în ECRIS”, spune un reprezentant al Biroului de relaţii cu presa din cadrul MApN.
Magistraţi care pot vedea cine sunt ofiţerii SRI
Preşedintele Tribunalului Militar Cluj, magistratul Emil Lukacs spune că, pentru moment, Armata are un buget mai restrâns, motiv pentru care sistemul ECRIS va trebuie să mai aştepte.
“Armata are un deficit bugetar. Noi nu avem ECRIS pentru că nu este implementat oficial la noi, aşa că lucrăm în sistemul clasic. Completele se schimbă, ciclic. În funcţie de natura cauzei se repartizează judecarea cauzelor, iar la noi sunt trei complete pentru că, pentru moment, suntem trei judecători. Excepţie face Curtea Militară care face parte din sistemul Ecris”, explică judecătorul militar Luckacs.
El mai adaugă şi că, dacă la începutul anilor ‘90, când România era în degringoladă totală, în instanţele militare se judecau sute de procese. Odată cu încetarea obligativităţii de a face armata, numărul proceselor a scăzut. În momentul de faţă, la Tribunalul Militar Cluj se judecă procese în care sunt implicaţi de la simpli soldaţi cu contract până la ofiţeri din cadrul Serviciului Român de Informaţii.
“Chiar dacă armata nu mai este obligatorie, acum sunt cadrele militare specializate, cei angajaţi pe bază de contract. Se instrumentează orice militar, până la gradul de colonel, inclusiv, pentru infracţiunile care au avut loc în timpul serviciului. La noi intră toţi cei care sunt angajaţi ai MApN, MI, SRI, SIE, STS, toţi cei de aici intră în jurisdicţia instanţelor militare. Prin anii ‘90 am avut foarte multe cazuri de dezertare, dar de atunci s-au diminuat vizibil. În ultimii ani sunt foarte rare, pentru că majoritatea militarilor angajaţi vor să îşi reînnoiască contractele”, spune magistratul Lukacs.
Familie de Justiţie
Colegii magistratului Liviu Lukacs sunt judecătorii militari Marius Liviu Pop şi Marcel Spătariu.
Marius Liviu Pop, maior magistrat în cadrul instanţei militare clujene, face parte dintr-o familie care este bine înrădăcinată în justiţia românească. Pop are cinci verişori, dintre care patru sunt avocaţi(Pop Camelia Ramona, Pop Lucian, Pop Călin şi Pop Dana) şi unul procuror, Daciana Deritei, în cadrul DIICOT Cluj. De asemenea, mătuşa magistratului este Măriuca Pop, fostul secretar general al Consiliului Judeţean Cluj.
De numele Dacianei Deritei şi cel al Măriucăi Pop se leagă o serie de subiecte controversate. Unele dintre rechizitoriile întocmite de Deritei s-au finalizat fără nici o condamnare. Printre acestea se numără dosarul de acuzare al lui Arpad Paszkany, finanţatorul CFR. Deritei l-a acuzat pe afaceristul clujean de organizare a unui grup infracţional, dar la finalul procesului până şi reprezentantul Parchetului a cerut ca Paskany să primească o pedeapsă cu suspendare.
De asemenea, numele lui Deritei este amintit de mai multe ori în memoriul trimis de Paszkany în urmă cu trei ani, atunci când Deritei a pus “mascaţii” să îl caute pe finanţatorul CFR Cluj pentru a îl aduce la audieri.
„Am aflat de la personalul din subordinea mea din România, că am fost ţinta unor abuzuri şi acţiuni de denigrare din partea DIICOT Cluj şi, în concret, a Doamnei procuror Daciana Deriţei şi a Domnului procuror Hrudei Mircea, cu participarea unor lucrători de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Cluj”, a spus Paszkany în memoriul respectiv. De asemenea, în cursul acestui an, în cadrul procesului, Paszkany a mai declarat că procurorul Deritei a fost folosit împotriva lui. „Totul porneşte de la o răzbunare a lui Marius Nicoară. Avocata lui Iulian Dascălu, Ramona Pop, este fiica Măriucăi Pop, secretar general la Consiliul Judeţean Cluj şi verisoară cu Daciana Deritei, procurorul care a instrumentat acest dosar. Din păcate, la noi în ţară trebuie să îţi dovedeşti nevinovăţia în faţa anchetatorilor. Cred că e evident faptul că dosarul s-a făcut în scop de răzbunare din partea lui Marius Nicoară. Nu am fost maleabil şi l-am ţinut în aer în acele şapte luni în care îmi cerea să mă retrag din licitaţie. Pe de altă parte s-o fi gândit ca nu cumva altă dată să îi cer bunurile pe care mi le-a tot promis şi prin denigrarea mea să nu pot face un alt dosar. Eu aş fi vrut să o văd pe doamna Deritei şi pe domnul Mircea Hrudei (celalalt procuror care a instrumentat dosarul-n. red.) să îşi susţină lucrarea, nu mi se pare corect să trimită pe altcineva să le susţină ghiveciul”, a declarat Paszkany în timpul procesului de la Cluj.
A plecat la o instanţă mai calmă
Cel de-al treilea judecător din cadrul acestei instanţe este George Spătariu, proaspăt transferat de la Tribunalul Cluj. Înainte de a se transfera, Spătariu a judecat trei dintre cele mai “fierbinţi” dosare care s-au derulat în ultimul timp în cadrul instanţelor clujene. Este vorba de „Jaf la BT”, „Sex cu politicieni” şi „Cămătarii din Dej”. În cadrul procesului (“Sex cu politicieni”) în care Natalia Strechi este acuzată de trafic de persoană, Spătariu a declarat şedinţa secretă la cererea procurorul de proces, Florin Mornăilă, cel din urmă motivând prin faptul că la data comiterii faptelor, una din cele două părţi vătămate era minoră. Acest proces este extrem de sensibil pentru că printre martorii citaţi se numără deputaţii PD-L Petru Călian şi Adrian Gurzău, consilierul judeţean Mihai Szeplekan (PNL), directorul Regionalei de Poştă Cluj, Ovidiu Călin, şi fostul consilier local Mircea Petric, precum şi diverşi oameni de afaceri din Cluj-Napoca. La sfârşitul lunii martie, judecătorul Spătariu a cerut să fie transferat la Tribunalul Militar Cluj, motivând că a devenit ofiţer activ.
„Domnul judecător Spătariu George Marcel a solicitat transferul de la Tribunalul Cluj la Tribunalul Militar Cluj. În susţinerea cererii domnul judecător a invocat motive de ordin profesional, menţionând că prin Ordinul Ministrului Apărării Naţionale MP nr. 201/11.03.2010 a dobândit calitatea de ofiţer activ”, se arată în hotărârea de transfer emisă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Conform aceluiaşi document, „Spătariu George Marcel a fost chemat în activitate în corpul ofiţerilor cu gradul de maior şi a fost trecut în specialitatea militară nr. 116 – magistratură militară, în vederea încadrării ca judecător militar la Tribunalul Militar Cluj”. Magistratul clujean a primit toate aprobările necesare pentru a se transfera, astfel că, începând cu 1 mai 2010, Spătariu a devenit magistrat în cadrul Tribunalului Militar Cluj.
Tribunalul Militar Cluj are sediul în municipiul Cluj-Napoca şi are statut de unitate militară, cu indicativ propriu. Tribunalul Militar Cluj este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte, iar colegiul de conducere este format din preşedinte şi doi judecători. Pe lângă Tribunalul Militar Cluj funcţionează Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj iar circumscripţia teritorială a instanţei militare este prevăzuta în anexa nr. 2 din Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 (republicată şi actualizată) privind organizarea judiciară şi cuprinde judeţele: Braşov, Covasna, Sibiu, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Harghita, Mureş, Bihor, Maramureş, Satu-Mare.
“Avem acum pe rol două omucideri din culpă în zona Braşovului, infracţiuni de corupţie, etc. Prin anii ‘90, ţin minte o situaţie când un ofiţer SRI a fost implicat într-un accident cu vătămare şi nu a vrut să îşi dea datele de identificare. S-a lămurit problema pentru că noi avem acces la o serie de date secretizate”, Liviu Lukacs, preşedintele Tribunalului Militar Cluj.
