Ioan Cristian Hoalbă, nașul primarului de Prundu Bîrgăului, Doru Crișan, a atacat în recurs decizia instanței Tribunalului Bistrița-Năsăud, de suspendare a autorizației de construire a halei din Susenii Bîrgăului, la Curtea de Apel Cluj. Acesta susține că instanța da pronunțat o hotărâre nelegală și cere judecătorilor clujeni anularea cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat.
În 2017, Ioan Cristian Hoalbă, nașul primarului Doru Crișan, a reușit să obțină, prin semnătura finului său, o autorizație de construire pentru o așa-zisă hală depozitare și comercializare materiale uz casnic, produse alimentare și împrejmuire teren. La acea vreme, vecinele terenului pe care urma să fie edificată hala, respectiv Emilia Tăut și Victoria Cireș, au mers în instanță, unde au cerut anularea autorizației. Și au reușit, fiindcă normele de urbanism au fost încălcate.
La scurt timp după ce instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud a pronunțat hotărârea, care nu era una definitivă, cea definitivă venind abia 15 noiembrie 2018, Hoalbă s-a prezentat, în luna iulie, la primărie și a cerut eliberarea unui nou certificat de urbanism de “MODIFICARE PE PARCURSUL EXECUȚIEI HALĂ DEPOZITARE ȘI COMERCIALIZARE MATERIALE UZ CASNIC, PRODUSE ALIMENTARE ȘI ÎMPREJMUIRE TEREN”, iar la pe data de 27 noiembrie i se eliberează și autorizația. Adică fix la o săptămână după ce prima a fost anulată
Numai că, pe cale logică, pentru a fi valabilă astfel de acte, de modificare pe parcursul execuției, trebuie să ai ce să modifici, or s-a dovedit la final că prima autorizație a fost anulată definitiv de instanță, astfel că ce a apucat să construiască Hoalbă până la momentul respectiv era practic executat nelegal.
A urmat astfel un nou proces, pentru suspendarea, de data aceasta, a noii autorizații de construire, iar femeile, care au avut-o alături și pe o altă vecină – Maria Morau, au câștigat.
La finele lunii iunie, după ce a fost redactată motivarea hotărârii judecătorești pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, Ioan Cristian Hoalbă a înaintat recurs la Curtea de Apel Cluj și cere casarea acesteia pe motiv că nu este una legală. Potrivit cererii de recurs,bîrgăuanul invocă faptul că instanța bistrițeană ar fi încălcat unele reguli de procedură prevăzute în Codul de procedură Civilă, hotărârea ar conține motive contradictorii în ceea ce privește excepția lipsei de interes a Mariei Morar, care a fost invocată în întâmpinare de Hoalbă și a fost respinsă de instanță, dar și că hotărârea ar fi fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.
Spune că s-au încălcat regulile de procedură
Concret, în cererea de recurs, Ioan Cristian Hoalbăsusține că, instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud, care a judecat suspendarea noii autorizații de construire, “a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.
“Potrivit dispozițiilor legale incidente îndeplinirea condițiilor prev. de art. 14 din Legeea nr. 554/2004 se raportează la situația de fapt și de drept invocată de către reclamante în cererea de suspendare, iar nu la împrejurări necunoscute de către reclamante și care ar putea, eventual să rezulte din dosarul de autorizare, deoarece cazul bine justificat și paguba iminentă trebuie să fie actuale la momentul introducerii cererii, iar nu potențiale așa cum ar rezulta din susținerile reclamantelor.
Cu alte cuvinte, față de obiectul acțiunii – suspendare act administrativ, cererea trebuie să cuprindă toate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază și care se limitează la condițiile art. 14 din Legea 554/2004. Îndeplinirea condițiilor de suspendare trebuie să reiasă din actele pe care reclamantele le au la dispoziție la momentul la care formulează cererea.
Practic, raportat la conținutul cererii de suspendare și la actele anexate acesteia se stabilesc limitele învestirii instanței. Sub acest aspect, urmează ca instanța de control judiciar să constate că hotărârea a fost dată cu depășirea limitelor învestirii instanței consecutiv greșitei aplicări a legii în prezenta cauză”, arată Ioan Cristian Hoalbă, în cererea de recurs.
Nu s-ar fi invocat nelegalitatea autorizației
În aceeași cerere de recurs, bîrgăuanul mai susține faptul că cele trei contestatare nu ar fi invocat în susținerea cererii de suspendare și a plângerii prealabile nelegalitatea autorizației de construire prin prisma nerespectării dispozițiilor legale privind modificarea de temă.
“Instanța de fond, plecând de la apărarea formulate de către pârâta Instituția primarului, a reținut un caz bine justificat care nu a fost invocat de către reclamante și în consecință nu l-a pus în discuție contradictorie cu subsemnatul. În aceste circumstanțe, argumentele reținute de către reclamante în sprijinul cererii de suspendare vizând nerespectarea dispozițiilor legale privind intrarea în legalitate și susțnerile subsemnatului sub acest aspect nu au fost analizate Practic, niciunul dintre motivele invocate de către reclamante în susținerea cazului bine justificat nu au fost analizate de către instanța de fond, condiții în care, evident că nici apărările pârâtului nu au fost avute în vedere”, mai susține Hoalbă în document.
Potrivit acestuia, dacă instanța de fond ar fi verificat și analizat apărările pârâtului ar fi constatat că în speță este vorba despre o reautorizare/intrare în legalitate, ale căror condiții erau îndeplinite în prezenta cauză, în nici un caz o modificare de temă.
Ca o paranteză, noi precizăm că prima autorizație prevedea construirea unei hale de depozitare materiale, fără a se preciza ce fel de materiale vor fi depozitate acolo, iar contrar titulaturii, potrivit Emiliei Tăut și Victoriei Cireș, Hoalbă ar fi pregătit acolo un service auto. În cea de a doua autorizație se precizează că este vorba despre o hală de depozitare și comercializare materiale de uz casnic și produse alimentare. Dar, lăsând la o parte toate aceste nuanțe, o construcție de genul celei pentru care Ioan Cristian Hoalbă a cerut autorizație de construire, este nelegală fiindcă nu este permisă prin Planul Urbanistic General (PUG).
Revenind la cererea de recurs Hoalbă mai susține faptul că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și în esență dreptul la apărare, “dreptul pârâtului de a-și prezenta observațiile cu privire la toate împrejurările esențiale ale cauzei”.
O vrea afară din proces pe Maria Moraru
În același document, bîrgăuanul mai arată că hotărârea pronunțată de tribunalul bistrițean cuprinde motive contradictorii, în sensul modului de soluționare a excepției lipsei de interes în formularea acțiunii de către Maria Moraru.
“Astfel, deși instanța reține că din cuprinsul declarației notariale autentificată sub nr. XXX rezultă că reclamanta și-a dat acordul pentru ca pârâtul să construiască o hală metalică pentru depozitare pe imobilul învecinat, construcție care face obiectul acestei autorizații, se reține în mod neîntemeiat faptul că acest acord a fost dat pentgru autorizația de construire anterioară, ignorându-se faptul că astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, acest acord nu a fost folosit la emiterea autorizației anterioare. Pentru acest din urmă fapt a fost contestată autorizația anterioară, mai exact lipsa acordului vecinilor. Apărarea pârâților a fost în sensul că nu este necesar acordul vecinilor. Din punctul nostru de vedere nu se poate susține în acest cadru procesual pentru a justifica un interes rezultat dintr-o vătămare că reclamanta nu s-a considerat vătămată prin autorizația anterioară”, a mai precizat Hoalbă.
Spune că în februarie hala era gata ridicată
Un alt punct al cererii sale de recurs este faptul că hotărârea instanței bistrițene a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. Astfel, acesta apreciază că au fost analizate împrejurări invocate în sprijinul cazului bine justificat în susținerea pagubei iminente, au fost indicate niște principii care însă în concret nu își găsesc aplicabilitate în cauză, nefiind invocate prejudicii grave reparabile doar cu dificultate, și nici existența unui caz la prima vedere împotriva validității actului respectiv. Acesta mai susține că, respectiva construcție este finalizată și întabulată în proporție de 100% în ceea ce privește exteriorul și peste 50% în ceea ce privește tâmplăria și finisajele însă de la data de 27 februarie 2019.
Totodată, Hoalbă mai susține că hala sa este o construcție civilă, nu una industrială, astfel că ar fi permisă de prevederile PUG, pentru UTR-ul respectiv.
Deocamdată, dosarul este în procedura prealabilă primului termen de judecată, astfel că va mai dura ceva vreme până să aflăm dacă Hoalbă rămâne cu hala în picioare, în condițiile în care Emilia Tăut, Victoria Cireș și Maria Morar au cerut într-un nou dosar depus pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud anularea autorizației de construire, dar și demolarea construcției, în care primul termen a fost fixat abia spre finele lunii septembrie.
