Ministerul Sănătăţii supune dezbaterii publice, până pe data de 29 ianuarie, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind reforma în domeniul Sănătăţii. Proiectul prevede că spitalele pot fi comasate pe criterii teritoriale şi în funcţie de distanţă, pentru acordarea unor servicii medicale de calitate. În Bistriţa –Năsăud sunt doar trei spitale care ar putea scăpa de „conglomeratul” comasării.
Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prevede că spitalele se pot grupa prin comasare pe criterii teritoriale şi în funcţie de distanţă, precum şi în funcţie de specificul serviciilor de sănătate acordate, în scopul utilizării eficiente a resurselor materiale şi umane pentru acordarea unor servicii medicale de calitate.
În funcţie de competenţe, spitalele pot fi clasificate pe categorii. De asemenea, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, susţine o restructurare a sistemului sănătăţii, care să înceapă cu reducerea numărului de spitale şi trecerea unora către autorităţile locale, odată cu translaţia veniturilor.
Judeţul Bistriţa –Năsăud este unul dintre judeţele cu cele mai puţine spitale din ţară, doar trei la număr, plasate în Bistriţa, Beclean şi Năsăud. Astfel că la noi în judeţ este puţin probabil ca pe viitor să se pună problema comasării, consideră directorii spitalelor. Există totuşi posibilitatea ca unele specialităţi să fie reduse sau comasate, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică din Bistriţa – Năsăud.
Comasare, restructurare şi implicare a autorităţilor publice locale
Spitalele din România ar putea fi grupate prin comasare, în scopul utilizării eficiente a resurselor materiale şi umane, pentru acordarea unor servicii medicale de calitate, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă, aflat în dezbatere publică până pe data de 29 ianuarie. Comasarea ar urma să se facă pe criterii teritoriale şi în funcţie de distanţă, precum şi în funcţie de specificul serviciilor de sănătate acordate, după cum se specifică în proiectul publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii. De asemenea, în funcţie de competenţe, spitalele pot fi clasificate pe categorii. Structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele publice al căror management a fost transferat, potrivit legii, către autorităţile administraţiei publice locale se aprobă prin hotărâre a consiliilor locale la propunerea managerului. Potrivit proiectului, managerul, persoană fizică sau juridică, încheie un contract de management cu Ministerul Sănătăţii, cu ministerele, respectiv instituţiile cu reţea sanitară proprie (MApN, MAI, Ministerul Justiţiei, SRI, SIE, STS, Ministerul Transporturilor), cu autorităţile administraţiei publice locale, după caz, pe o perioadă de maximum trei ani. Contractul de management poate înceta înainte de termen, în urma evaluării anuale efectuate pe baza criteriilor de performanţă stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţii.
La încetarea mandatului, contractul de management poate fi prelungit pe o perioadă de trei luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a postului. Ministrul Sănătăţii, ministrul de resort sau autorităţile administraţiei publice locale, după caz, numeşte prin act administrativ un manager interimar până la ocuparea prin concurs a postului de manager. Contractul individual de muncă al persoanelor angajate în unităţile sanitare publice care ocupă funcţia de manager se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului. Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii sau autorităţile administraţiei publice locale organizează concurs sau licitaţie publică, după caz, pentru selecţionarea managerului, respectiv a unei persoane juridice care să asigure managementul unităţii sanitare, care va fi numit prin ordin al ministrului Sănătăţii, al ministrului Transporturilor şi Infrastructurii sau dispoziţie a autorităţilor administraţiei publice locale. Managerul persoană fizică va fi selectat prin concurs de o comisie numită de ministrul Sănătăţii, de ministrul Transporturilor sau de autorităţile administraţiei publice locale, după caz, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului Sănătăţii sau dispoziţie a autorităţilor administraţiei publice locale. În cadrul spitalelor publice se organizează şi funcţionează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare-dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar-contabil şi, după caz, pentru spitalele cu peste 400 de paturi, un director de îngrijiri sau alt director potrivit normelor interne de organizare a spitalelor. Conducerea spitalelor publice răspunde de asigurarea acordării drepturilor salariale personalului propriu. Proiectul privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale prevede că transferul managementului asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale se face iniţial pe durata de un an, timp necesar desfăşurării unei faze pilot. Prin modificările propuse, se urmăreşte ca la spitalele pentru care s-a transferat managementul asistenţei medicale către autorităţile locale, numirea managerului, precum şi încheierea contractelor de management, să se realizeze de autorităţile administraţiei publice locale. Având în vedere că prin descentralizarea sistemului sanitar spitalele vor trece în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, în acest mod se poate realiza implicarea autorităţilor administraţiei publice locale în coordonarea activităţii spitalului prin măsuri ferme şi realizate în interesul comunităţii, se arată în proiectul supus dezbaterii.
Bistriţa –Năsăud, un judeţ care se conformează
Judeţul Bistriţa –Năsăud este exclus de pe listă în ceea ce priveşte reducerea sau comasarea spitalelor, cel puţin aşa consideră directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa –Năsăud, Mircea Gelu Buta. Potrivit acestuia, judeţul nostru s-a conformat de-a lungul timpului şi a renunţat la unităţile sanitare rurale, iar la ora actuală are printre cele mai puţine spitale din ţară, doar trei la număr: „ Este o decizie politică aici, cam ce s-ar dori. De-a lungul timpului, judeţul nostru a avut mai multe spitale, a avut spitale comunale de exemplu. A avut la Prundu Bârgăului, la Roda, Lechinţa. Erau unităţi medico – sociale. Această problemă s-a mai pus şi altă dată şi noi ne-am conformat. Judeţul Bistriţa-Năsăud este unul dintre judeţele ţării cu, probabil, cele mai puţine spitale. Noi având atât de puţine spitale, eu cred că această chestiune nu sună judeţului nostru. Sunt judeţe care nu au respectat ulterior, au avut susţinere poate, şi nu şi-au desfiinţat multiplele spitale rurale, unităţi medico – sociale. Noi le-am desfiinţat, şi acum nu mai avem astfel de unităţi, ci avem doar spitale. Că ele trebuie modernizate şi aşa mai departe, asta este o altă problemă”, spune dr. Gelu Buta. Cât priveşte o posibilă reducere de personal, directorul Spitalului de Urgenţă Bistriţa – Năsăud exclude această posibilitate: „Nu există aşa ceva. Poveşti de piaţă! La medici, toate spitalele au o lipsă, deci nici nu cred că se poate pune problema reducerii de personal”. Cât priveşte bugetul pe anul în curs, din primele calcule făcute, directorul Buta spune că fondul de salarii pe 2010 va fi mai mare decât cel de anul trecut.
Peste 400 de spitale din ţară, în administrarea autorităţilor locale
Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, şi-a propus ca până la finele anului 2010, spitalele din România să ajungă în administrarea autorităţilor publice locale. „Trebuie ca autorităţile locale să deţină nu numai proprietatea şi administrarea imobilelor în care funcţionează spitalele, dar să aibă şi posibilitatea de a lua decizii. Ministrul sănătăţii nu poate evalua eficient 433 de manageri de spitale. E imposibil. Trebuie să mişcăm acest sistem. Majoritatea spitalelor vor trebui trecute ca şi management în coordonarea administraţiilor publice locale, iar acest lucru e o prioritate pentru anul acesta”, susţine Cseke. Cât priveşte numirea şi revocarea managerilor spitalelor, aceasta va trece tot la autorităţile locale. În acest mod, unităţile sanitare vor funcţiona mult mai bine. „Eu, ca ministru al Sănătăţii nu pot coordona, în mod eficient, de la Bucureşti, 433 de manageri de spitale. Nu se poate, dacă vreţi, de la Dorohoi şi până la Drobeta Turnu Severin sau de la Deva până la Constanţa să ai un control eficient asupra managementului spitalelor. Acest management va trebui să fie înfăptuit de autorităţile administraţiei publice locale, pentru ca sunt mai apropiate de cetăţean”, consideră ministrul. Deocamdată, descentralizarea spitalelor a fost începută doar în Capitală, 18 unităţi medicale din Bucureşti fiind administrate de către Primărie.
Andriţoiu: „ Avem puţine spitale şi sunt plasate chiar bine”
Directorul coordonator al Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa –Năsăud, Anca Andriţoiu, consideră că judeţul nostru nu se va pune problema comasării unităţilor sanitare, dat fiind numărul redus de spitale. Totuşi, Andriţoiu consideră că s-ar putea ca unele specialităţi să fie reduse sau comasate, nefiind deocamdată nimic sigur: „Încă nu este nimic concret. Este doar un proiect pe site-ul Ministerului Sănătăţii referitor la descentralizare, aceasta însemnând trecerea spitalelor la autorităţile locale. Există o propoziţie care spune că se vor putea comasa spitale în funcţie de distanţe, de teritoriu, de specialităţi, dar asta trebuie să vedem, probabil că va depinde foarte mult de autorităţile locale dacă vor putea să suporte cheltuielile sau nu. Încă nu este decât la stadiul de proiect, se aşteaptă discuţiile pe marginea lui şi finalul încă nu. Oricum asta va fi, din câte am înţeles, începând din iulie încolo. Trebuie făcută lista cu spitalele care trebuie predate şi abia după aceea, eventual prin 2011, pentru că este în funcţie de bugetul anului, deoarece nu poţi ca la mijlocul anului să muţi banii dintr-o parte în alta. Oricum se vor preda ( n. r – unele unităţi spitaliceşti) pentru că în procesul de descentralizare trebuiau predate în septembrie anul trecut. La noi în judeţ avem puţine spitale şi sunt plasate chiar bine. Deci, nu cred că va fi vorba la noi în judeţ, dar se poate la unele specialităţi care nu au aşa mare adresabilitate. Eu nu cred ca efectiv spitalele să se reducă, dar pot să rămână specialităţi de bază care să asigure urgenţe, şi pe urmă specialităţile astea mai diversificate.”, a declarat Andriţoiu.
Flexibilitatea, necesară
Potrivit unui comunicat postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii în data de 13 ianuarie, spitalele din România trebuie să deţină structuri flexibile care să răspundă nevoilor pacienţilor. Conform unei dispoziţii a Ministerului Sănătăţii, spitalele îşi vor putea modifica structura organizatorică în funcţie de gradul de ocupare al paturilor. „Este nevoie de mai multă flexibilitate. Spitalele, unităţile sanitare în general, trebuie să răspundă nevoilor pacienţilor. Avem unele secţii şi compartimente supraaglomerate, unde pacienţii stau câte doi în pat şi alte structuri în care adresabilitatea este scăzută. Am cerut managerilor să analizeze gradul de ocupare al paturilor şi situaţia din fiecare unitate şi le-am dat posibilitatea ca, în funcţie de necesităţi, să poată modifica structura unităţii sanitare sau, pentru o perioadă determinată, să interneze pacienţii unei secţii supraaglomerate în alte secţii libere, astfel încât să evităm disfuncţionalităţile”, susţine ministrul Sănătăţii.
Potrivit aceluiaşi comunicat, managerii şi directorii medicali vor fi responsabili pentru utilizarea eficientă a paturilor din unităţile sanitare, astfel încât să fie evitat disconfortul pacienţilor, posibilele disfuncţionalităţi generate în special de condiţiile epidemiologice necorespunzătoare. În situaţia în care adresabilitatea este crescută într-o anumită specialitate, pentru o perioadă determinată, pacienţii pot fi internaţi în secţiile/compartimentele cu profil medical sau chirurgical, cu utilizare scăzută, în funcţie de patologie şi recomandarea medicului epidemiolog. Dacă situaţiile de supraaglomerare a unor secţii/compartimente reprezintă o situaţie permanentă este necesar ca structura organizatorică să fie modificată prin reducerea numărului de paturi la secţiile neutilizate corespunzător şi creşterea acestora la cele cu adresabilitate crescută.
Nu vor să audă de restructurare
Reducerea sau comasarea spitalelor nu este agreată nici la Năsăud. Spitalul Orăşenesc de aici s-a aflat anul trecut pe lista neagră în urma unor conflicte iscate datorită lipsei de personal şi a banilor.
Directorul Spitalului Orăşenesc „Dr. George Trifon” Năsăud, dr. Adrian George, spune că această unitate deserveşte un număr mare de populaţie, iar spitalul este mereu plin. „Eu nu sunt de acord cu această restructurare pentru că nu o să facă faţă Spitalul Judeţean. Aici am 110.000 – 112.000 de locuitori arondaţi la Năsăud , deci Valea Someşului, Ilve, Sălăuţa, Parva, Rebra, astea toate sunt la mine. Şi Chiuza este la mine, numai din punct de vedere administrativ este la Beclean, dar tot la mine vin. Şi Nimigea cu vreo 8.000, Zagra cu 7.000… Vă daţi seama că este greu, e populaţie multă. (…). Acum am redeschis linia de gardă pe Chirurgie, fiindcă avem un medic chirurg de la 1 ianuarie, ca să nu tot trimitem în Bistriţa. (…). Noi suntem parcă al doilea judeţ pe ţară cu trei spitale. Şi nu suntem în stare să le ţinem nici pe acestea? Păi atunci suntem sub orice critică”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa dr. Adrian George. Cât priveşte o posibilă reducere de personal, directorul spitalului năsăudean spune că ar fi imposibil: „Eu am acum peste 20 de posturi libere. Nici nu se pune problema reducerii de personal pentru că nu mai am cu cine face turele. Anul trecut am pensionat cinci persoane ca să nu dau altele afară. La mine e plin acum spitalul de bolnavi. De ieri şi până astăzi s-au internat 17 persoane”. Totodată, el a precizat că unitatea pe care o coordonează a încheiat anul 2009 fără nici o datorie, urmând ca în această perioadă să se facă plata medicamentelor comandate în decembrie anul trecut.
Şi Spitalul din Beclean este aglomerat. Directorul unităţii spitaliceşti, dr. Maria Timaru nu agreează posibila reducere sau comasare a spitalelor, dar nici a numărului de paturi. „Părere bună nu pot să am de acest proiect. Mai este, cred, judeţul Brăila cu mai puţine spitale, în rest toate judeţele au multe spitale. Cât priveşte spitalul din Beclean, este obligatoriu necesar. (…) Structurile mici sau reducerea de personal înseamnă că nu pot să mai lucrez. Pentru că oricât ai reduce nu se poate. Să spunem că se reduce numărul de paturi. Reducând numărul de paturi se reduce şi numărul de personal, dar noi lucrăm în secţie cu 1 pe 2, deci nu avem cum”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, directorul Spitalului Orăşenesc Beclean, dr. Maria Timaru.
Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind reforma în sănătatea este încă în discuţie. Luna februarie va aduce o situaţie concretă în ceea ce priveşte comasarea, restructurarea şi trecerea spitalelor în administrarea autorităţilor publice locale.
Iulia STUPINEAN
