Spitalele au primit 3,6 milioane lei de la autoritatile locale

Cele cinci unităţi spitaliceşti din Bistriţa-Năsăud au primit în acest an aproape 3,6 milioane de lei din partea autorităţilor locale pentru investiţii.
Din aceşti bani se vor efectua lucrări de reabilitare şi extindere şi vor fi cumpărate echipamente medicale. Cea mai mare sumă, de 3,5 milioane de lei, are ca destinaţie Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa.

Pentru anul 2011, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, Preventoriul TBC din Ilişua, Spitalul Orăşenesc din Năsăud, Spitalul Orăşenesc din Beclean şi Centrul de Sănătate din Teaca au în total un buget de 42 de milioane de lei, din care 26 de milioane provin de pe urma contractelor pe care le au cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Suma alocată de la bugetul de stat pentru anul în curs este de doar 8,3 milioane de lei.
Conform informaţiilor postate pe site-ul Ministerului Sănătăţii, codaşe la prevederi bugetare alocate unităţilor spitaliceşti sunt judeţele Vrancea, Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi şi Dâmboviţa. La polul opus se află municipiul Bucureşti şi judeţele Cluj, Iaşi, Bacău şi Ilfov.

Spitalul Judeţean ia cei mai mulţi bani
La un an de la descentralizarea unităţilor sanitare şi trecerea lor în administrarea autorităţilor locale, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii Publice au dat publicităţii un raport al contribuţiilor primăriilor şi consiliilor judeţene pentru spitale. Documentul a fost întocmit pe baza datelor oficiale transmise de unităţile sanitare prin direcţiile de sănătate publică şi confruntate cu datele de execuţie centralizate la Ministerul Finanţelor.
Astfel, autorităţile din judeţul nostru (n .r. – primării şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud) au alocat în acest an aproape 3,7 milioane de lei pentru investiţii în spitalele pe care le au în subordine. Aşa cum era de aşteptat, cei mai mulţi bani, 3,5 milioane de lei, au fost primiţi de Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa. 642.000 de lei vor fi folosiţi pentru reparaţii capitale, 1,2 milioane de lei pentru modernizare şi extindere, 110.000 pentru achiziţionarea de echipamente medicale, iar circa 1,5 milioane de lei sunt pentru bunuri şi servicii.
Spitalul Orăşenesc „Dr. George Trifon” din Năsăud a primit de la primăria de care aparţine 100.000 de lei, cel din Beclean 20.000 de lei, Centrul de Sănătate Teaca 50.000 de lei, iar Preventoriul TBC din Ilişua nu a primit niciun leu.
În total, spitalele bistriţene au un buget de 42 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din bani provin din contractele pe care acestea le au încheiate cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Alte 8,3 milioane de lei sunt de la bugetul de stat, un milion de lei provine din venituri proprii şi accize şi aproape 3,7 milioane din bugetele locale.

Cseke, mulţumit în mare de efectele descentralizării

Attila Cseke, ministrul Sănătăţii, este mulţumit de faptul că autorităţile locale au înţeles cât de importante sunt investiţiile în sănătate, însă crede că e loc de mai bine.
„Descentralizarea a fost o decizie corectă, binevenită şi care a produs efecte pozitive în multe judeţe. În urma descentralizării unităţilor sanitare către consiliile judeţene şi primării, valoarea investiţiilor pe care acestea le-au efectuat în sistemul sanitar a crescut semnificativ, de peste 6 ori în ultimii 3 ani. Există autorităţi locale care au înţeles importanţa investiţiilor în sănătate, dar sunt şi situaţii în care acestea preferă să investească mai mult în echipele de fotbal, de exemplu, decât în sănătatea concetăţenilor”, a declarat ministrul.
Pe site-ul Ministerului Sănătăţii se precizează că, în anul 2008, la nivel naţional, consiliile judeţene şi primăriile au alocat pentru investiţiile din unităţile sanitare prevederi bugetare în valoare de 53,6 milioane de lei. În anul 2009, suma creşte la 99 milioane de lei, pentru ca în anul 2010 aceasta să îşi majoreze valoarea de peste 5 ori, ajungând la 290,7 milioane de lei.
Anul acesta, autorităţile locale au prevăzut pentru cheltuielile cu spitalele pe care le administrează suma de 344,4 milioane de lei. Până în data de 31 mai au fost cheltuite peste 105 milioane de lei din prevederile bugetare ale autorităţilor locale pentru sistemul sanitar.
După descentralizare, atât în anul 2010, cât şi în acest an, o treime din suma alocată de către autorităţile locale pentru spitale a fost utilizată pentru funcţionarea administrativă a unităţilor (apă, lumină, canalizare, carburanţi, materiale sanitare etc.). Cât priveşte dotarea spitalelor cu aparatură medicală, în acest sens s-au alocat aproximativ 90.000.000 lei pe an.

Bistriţa-Năsăud, la mijlocul clasamentului

Judeţul nostru se află pe la mijlocul clasamentului în ceea ce priveşte banii alocaţi de autorităţile locale pentru spitale atât în 2010, cât şi în 2011.
În anul 2010, consiliile locale şi primăriile din judeţele Olt, Vrancea, Botoşani, Buzău, Dâmboviţa, Teleorman, Ialomiţa, Gorj, Caraş Severin, Tulcea, Călăraşi, Brăila, Vâlcea şi Giurgiu au repartizat cele mai puţine fonduri pentru unităţile sanitare pe care le administrează. În acelaşi an, la polul opus s-au aflat autorităţile din Bucureşti, Cluj, Ilfov, Prahova, Braşov, Covasna, Hunedoara, Timiş, Mureş şi Maramureş. Tot în acelaşi raport se mai explică faptul că în 2010 cele mai mari sume au fost investite de autorităţile din Bucureşti (129.701.000 lei), urmate de cele din Cluj (18.450.000 lei), Ilfov şi Prahova (câte 11.521.000 lei).
Anul acesta, codaşe la prevederi bugetare alocate unităţilor spitaliceşti sunt Vrancea, cu 70.000 lei, Dâmboviţa, cu 533.000 lei, Teleorman, cu 205.000 lei, Ialomiţa, cu 340.000 lei, Călăraşi, cu 519.000 lei, şi Vaslui, cu 695.000 lei. Cei mai mulţi bani au fost alocaţi de autorităţile din Bucureşti (118.051.000 lei), Cluj (18.413.000 lei), Bacău (17.989.000 lei), Ilfov (14.270.000 lei), Prahova (13.612.000 lei), Galaţi (13.262.000 lei), Timiş (12.637.000 lei), Iaşi (11.919.000 lei) şi Maramureş (8.745.000 lei).
În urma evaluărilor făcute de Ministerul Sănătăţii, unităţile spitaliceşti din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt clasificate în categoriile III, IV şi V. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud este încadrat în categoria a III – a, deci are un nivel de competenţă mediu. Mai precis, Spitalul Judeţean poate rezolva afecţiuni cu grad mediu de complexitate.
Cele două spitale orăşeneşti din Năsăud şi din Beclean au fost încadrate în categoria a IV-a, ambele unităţi având un nivel de competenţă bazal. Acestea vor deservi populaţia pe o rază administrativ-teritorială limitată, pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate. În categoria a cincea a fost încadrat Preventoriul de la Ilişua, care va avea un nivel de competenţă limitat, aici asigurându-se servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronici.

Iulia Bartha