Nouă organizații neguvernamentale au atenționat că legea privind înregistrarea utilizatorilor de cartele pre-pay și rețele Wi-Fi ar afecta grav dreptul la viață privată, consfințit de Constituție, şi au cerut public președintelui Traian Băsescu să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la posibile aspecte de neconstituționalitate ale acestei legi adoptate de Parlament la începutul lunii.
Potrivit acestei legi, de la 1 ianuarie 2015, toți cei care dețin cartele pre-pay au la dispoziție douăsprezece luni pentru a furniza către operatorii mobili datele de identificare, altfel serviciile sunt suspendate. Modificarea legislativă îi vizează şi pe agenţii economici, care vor trebui să depună documente de constituire a societăţii, persoanele juridice având obligaţia de a depune documente de constituire a societăţii. Principalul argument în susținerea legii a fost că rămânerea în anonimat a utilizatorilor cartelor pre-pay ar putea fi exploatat de terorişti şi infractori.
Argumentul celor care susțin legea este din categoria „dacă ești cinstit, de ce ți-e frică?”, și astfel, rând pe rând, libertățile individuale se pot desființa. Daca ești cinstit, de ce te opui, de exemplu, să fie înregistrate toate persoanele care intră în blocul tău? Dacă ești cinstit, de ce te temi să fie montată o camera care să-ți monitorizeze ușa apartamentului? Și peste încă zece ani, dacă ești cinstit, de ce te împotrivești ideii de a avea un sistem de monitorizare în dormitor? Nu cumva tu ești un terorist care construiește bombe în șifonier? O astfel de lege, odată existentă, poate fi confiscată oricând de un sistem ”neprietenos” și folosită împotriva ta.
După ce legea a fost adoptată în procedură de urgență de ambele camere ale Parlamentului, CCR rămâne garantul respectării drepturilor omului la viață privată, spun reprezentanții celor nouă ONG-uri.
Sesizarea Curții nu poate fi însă făcută înainte de promulgare decât de către Avocatul Poporului, președinții Senatului și ai Camerei Deputaților, Președintele României sau un număr de 50 de deputați și 25 de senatori. Întrucât nu s-a primit niciun răspuns în urma apelului similar făcut recent către Avocatul Poporului și președinții celor două camere, și nici nu există semnale că legea ar fi fost contestată la CCR, organizațiile semnatare au făcut un ultim apel către Președinția României. Dacă legea nu va ajunge în analiza CCR înainte de promulgare, ultima șansă pentru ca ea să nu intre în vigoare ar fi ca Președintele României să o trimită înapoi Parlamentului, pentru reexaminare.
Organizațiile semnatare au arătat în memoriul lor că Legea privind modificarea și completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicațiile electronice, adoptată pe 2 iulie de Camera Deputaților în procedura de urgență afectează grav dreptul la viață privată, consfințit de Constituție și va solicita să fie sesiyzată Curtea Constituțională cu privire la posibile aspecte de neconstituționalitate.
Capcanele legii
Semnatarii apelului consideră că legea adoptată este neclară și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu, toți cetățenii care se conectează le sisteme Wi-FI, gratuite sau nu, vor trebui identificați; toți cei zece milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie sa se înregistreze în termen de douăsprezece luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat; înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date sau de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.
O lege ”bifată la recomandare”
Legea inițiată de Guvern în luna aprilie 2014 a fost aprobată rapid de Senatul României – pe 2 iunie, și chiar mai rapid de Camera Deputaților – pe 2 iulie. Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.
Guvernul a adoptat aceasta inițiativă – contestat de societatea civila – la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscuta și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv ca aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.
Organizațiile semnatare consideră că legea urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți si sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.
Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul nu a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului nu a fost interesată de alte opinii. Comisiile Camerei Deputaților, sesizate pe fond, doar au simulat dezbaterea publică și au adoptat proiectul la o zi după ce președintele Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicații a afirmat public că se așteaptă amendamente și că proiectul va mai fi dezbătut de abia în sesiunea ordinară din toamnă.
”În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să intre în vigoare legi lacunare și care nu au practic niciun efect benefic serios, dar care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor”, arată semnatarii apelului.
